Ministrul Sportului a tot anunțat pe parcursul anilor 2021 și 2022 că ‘în scurt timp” va elabora Strategia Națională pentru Sport, dar nu a reușit nici până astăzi să ducă la bun sfârșit proiectul și probabil a abandonat acest subiect. Totul s-a blocat în data de 19 octombrie 2022 când Strategia “a fost uitată” în dezbatere publică și nu știm dacă “Strategia 2022 – 2032” va fi mai fi pusă în aplicare nici măcar începând din 2024.
În ultimii doi ani, SNST a semnalat o serie de nereguli cu privire la elaborarea noii Strategii, arătând probleme inclusiv în ceea ce privește sumele foarte mari cheltuite de MTS pentru acest proiect, dar și faptul că mai mulți campioni români de nivel mondial și olimpic și o serie de instituții importante din Sportul Românesc au anunțat că nu au fost consultați, nimeni nu le-a cerut să participe la construcția proiectului care ar fi trebuit să invite la aceeași masă toți factorii importanți. Aici ne referim la Federațiile Sportive Naționale, Universitatea Națională de Educație Fizică și Sport București – UNEFS, Institutul Național de Cercetare pentru Sport – INCS, Centrul Naţional de Formare şi Perfecţionare a Antrenorilor – CNFPA, Cluburile Sportive și Direcțiile Județene pentru Sport și Tineret.
Reamintim că există Strategia Națională pentru Sport 2016 – 2032 și mulți spun că ar fi fost mai bine să se plece de la acest proiect, să fie îmbunătățit și adus la zi, dar să nu începem de la zero, cu strategii traduse din alte țări și care nu au legătură cu specificul și preferințele pentru sport ale copiilor și tinerilor din România.
SNST a intrat în posesia documentului COSR care scoate la suprafață ceea ce mulți spuneau pe la colțuri, că sunt prea multe lucruri greșite în Strategia Națională pentru Sport, nu există un plan de implementare a Strategiei și nici planul de măsuri etapizat pentru punere în aplicare; materialul conține inclusiv solicitările Prim-Ministrului pe marginea Strategiei.
Comitetul Sportiv și Sportiv Român îi arată ministrului Sportului, domnul Carol-Eduard Novak, că a greșit inclusiv piramida structurală a sportului, pe care a modificat-o și, pe cale de consecință, și parcursul de formare a sportivilor de înaltă performanță arată altfel. Comitetul îi mai spune că nu a ținut cont de contextul internațional în ceea ce privește flexibilitatea programului olimpic. Novak este amendat și cu privire la faptul că nu știe că un sport poate fi denumit olimpic sau neolimpic raportat la apartenența lui la programul proximei ediții a Jocurilor Olimpice.
Greșelile semnalate continuă cu referiri la noțiuni elementare:
- lipsește rolul pentru fiecare entitate implicată în sport,
- nu este prezentat un buget estimat, eșalonat pe etape de implementare și punere în aplicare (solicitarea Premierului),
- trebuie incluși indicatorii de performanță (solicitarea Premierului),
- nu conține evaluarea potențialului de finanțare privată și a duratei de timp în care ar putea produce efecte (sesizarea Prim-Ministrului),
- legătura cu sportul în școală ar trebui întărită (sugestia Premierului Nicolae Ciucă),
- proiectul nu se referă deloc la calificarea permanentă și finanțarea resursei umane,
- Consiliile Județene din România nu se regăsesc pe lista celor consultați (parte importantă a celor care au o contributie importantă în susținerea financiară a sportului din punct de vedere financiar, prin crearea infrastructurii sportive și susținerea unor proiecte din fonduri nerambursabile,
- documentul nu amintește nimic despre organismele guvernamentale din domeniul apărării,
Comitetul Olimpic și Sportiv Român continuă arătându-și dezamăgirea, surprinderea, îngrijorarea, confuzia și deruta experimentate pe măsură ce a parcurs documentul lansat de MS: “Am regăsit în materialul prezentat o ierarhizare a disciplinelor sportive și am căutat criteriile obiective care ar fi trebuit să ducă în mod firesc la definirea unor grupe de sporturi sau jocuri sportive prioritare, dar nu am găsit decât niște enunțuri. Dar cum contează acestea în stabilirea ordinii nu am înțeles. Ca atare, am avut impresia, analizând materialul, că această ierarhizare a fost decretată în mod subiectiv.” Până la această dată, MS nu a revenit cu precizări, completări și modificări asupra celor menționate de COSR pe marginea Proiectului / Strategia Națională pentru Sport 2022 – 2032, document uitat în dezbatere publică (pentru 30 de zile, din 19 octombrie 2022).
COSR: “Ne-a mai mirat faptul că, într-o parte a materialului în care se prezintă locul în “piramida structurală” a centrelor regionale de excelență despre care se face vorbire în material, sunt enumerate 3 centre de excelentă pentru sporturile de iarnă! Iar mirarea a venit de la faptul că, anterior, am regăsit ideea că sporturile de iarnă (cu exceptia hocheiului, care nu se practică doar iarna, dar care se află în programul Jocurilor Olimpice nefăcând parte din grupa “sporturilor prioritare de interes național” NU BENEFICIAZĂ DE CENTRE REGIONALE DE EXCELENȚĂ. Şi nu am înțeles dacă cele 3 centre de excelentă regionale pentru sporturile de iarnă sunt de fapt 3 centre de excelentă pentru hochei sau totusi, pe parcursul redactarii Strategiei, s-a revenit
asupra excluderii schiului, dar și a biatlonului sau a bobului şi a saniei, a skeletonului ori a patinajului din grupa “sporturilor prioritare de interes național”.
Nu am înțeles nici dacă aceste “centre regionale de excelență” vor înlocui Centrele Naționale Olimpice pentru pregătirea juniorilor și pe cele pentru pregătirea tineretului, structuri funcționale ale COSR, care au dat rezultate şi din care au fost recrutați sportivii pentru loturile olimpice. Dacă aceste structuri ale COSR vor rămâne în continuare la vârful piramidei (loturile olimpice) atunci, pentru sporturile olimpice (chiar şi cele lipsite de “interes național”), promovarea în CNOPJ-uri şi CNOPT-uri se va face sărind peste etapa centrelor de excelență, la care, conform Strategiei, nu au acces.
Puncte de vedere, observații, modificări și completări la materialul lansat de Ministerul Sportului:
COSR - SNST(1).
O strategie națională pentru sport ar trebui să includă obiective clare și realiste pentru îmbunătățirea nivelului de activitate fizică și performanță sportivă la nivelul întregii țări. Aceste obiective ar trebui să se concentreze pe încurajarea participării în sport și activități fizice, dezvoltarea talentelor și promovarea unei culturi a activității fizice și sportului.
Măsurile specifice care trebuie cuprinse într-o astfel de strategie includ:
- Îmbunătățirea infrastructurii sportive și crearea de facilități accesibile pentru toți;
- Dezvoltarea programelor de educație fizică în școli și încurajarea activității fizice pentru toți copiii;
- Sprijinirea cluburilor sportive și a organizațiilor sportive comunitare;
- Creșterea investițiilor în cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologiei sportive;
- Dezvoltarea sistemelor de antrenament și instruire pentru sportivi de performanță;
- Formarea și calificarea permanentă a personalului și îmbunătățirea condițiilor de pregătire și de muncă;
- Promovarea unui stil de viață activ și sănătos prin campanii de comunicare și educație publică.
În plus, Strategia Națională pentru Sport trebuie să ia în considerare și problemele sociale (componenta de personal / locuri de muncă / integrarea sportivilor) și de sănătate publică (reducerea obezității și a bolilor asociate sedentarismului. Ar trebui să fie elaborată în colaborare cu diferite părți interesate, inclusiv campioni, federații sportive naționale, instituții de învățământ și cercetare, organizații sportive, autorități locale și regionale, comunități și sectorul privat.