Lansare studiu Orele suplimentare sau drumul către ”burnout” (drumul spre epuizare) 15 noiembrie, orele 10-13.00, la Palatul Parlamentului, Comisia pentru muncă și protecție socială din Camera Deputaților, intrarea S1 etaj PM, corp B4, camera 23.
Pe fondul unei crize a forței de muncă și a limitelor manifestate de modelul economic practicat de România, presiunea pe angajați a crescut semnificativ, aceștia fiind nevoiți să efectueze ore suplimentare, uneori neplătite, pentru a-și menține locul de muncă. Efectele muncii suplimentare se resimt direct în sănătatea fizică și psihică a salariatului. Lipsa contractului colectiv de muncă la nivel național și/sau a Contractului Colectiv de Munca la nivel Sectorial, îngrădirea accesului la grevă sau stabilirea normelor de muncă exclusiv de către angajator reprezintă doar câteva dintre variabilele ce constituie parte integrantă în asa–zisul proces de flexibilizare a relațiilor industriale, proces realizat în anul 2011 prin apariția legii dialogului social și prin modificările aduse la codul muncii.
Confruntându-ne cu o situație în care numărul de ore suplimentare a crescut galopant în ultimii 3 ani, Federația Sindicatelor Libere din România în parteneriat cu Blocul Național Sindical și Friedrich Ebert Stiftung Romania au realizat un studiul Orele suplimentare sau drumul către burnout. Acesta a fost realizat în mai multe companii din sectoare precum construcții nave, auto sau textile, principalul obiectiv fiind identificarea impactului orelor suplimentare asupra vieții profesionale și de familie ale angajaților. Studiul a fost realizat prin colectarea mai multor date privind orele suplimentare de lucru în relație cu aspecte ale vieții, pe plan personal, familial și profesional procedându-se la utilizarea de metode cantitative cât și calitative.
Câteva din concluziile studiului sunt următoarele:
• Expunerea prelungită la orele de muncă suplimentare influențează negativ angajații prin acumularea oboselii și epuizarea energiei ceea ce poate influența atât sănătatea (probleme cardiace, depresie) lor cât și cea a colegilor de muncă (accidente). Riscurile ca un angajat expus unui program suplimentar să devină epuizat sunt de 127% mai mari decât cei care nu lucrează în plus.
• Orele suplimentare afectează viața personală și familială a individului prin simplul fapt că reduce timpul petrecut alături de familie și implicare scăzută în dezvoltarea copiilor. Mai precis, probabilitatea este de 109% mai mare pentru persoanele care lucrează suplimentar față de cele care nu au un astfel de program să nu fie satisfăcuți cu viața în familie.
• Comportamentul dependent, un alt efect al expunerii prelungite la locul de muncă, se soldează cu izolarea individului față de ceilalți și neglijența propriei sănătăți ceea ce duce la un stil de viață precar. Probabilitatea ca un angajat să dezvolte un astfel de comportament este de 96% mai mare pentru cei care lucrează suplimentar.
• Satisfacția în muncă este scăzută în rândul persoanelor cu program prelungit la locul de muncă. Probabilitatea ca un angajat care lucrează peste program să nu fie satisfăcut la locul de muncă este de 63% mai mare decât cei care nu au ore suplimentare.
• Efectele expunerii angajaților la activitatea de muncă suplimentară activează un lanț întreg de efecte adverse în urma insatisfacției cu munca și familia, epuizării profesionale, adicției față de muncă și stării de bine: abandon, absenteism, depresie, accidente la locul de muncă și suicid.
• Orele prelungite la locul de muncă influențează numărul de concedii medicale ceea ce scade productivitatea cu 20.86% pe sectoarele industriale (auto și construcții nave) și textile.
Prezentarea concluziilor și dezbaterea pe marginea rezultatelor studiului se vor realiza în data de 15 noiembrie, orele 10-13.00, la Palatul Parlamentului, Comisia pentru muncă și protecție socială din Camera Deputaților, intrarea S1 etaj PM, corp B4, camera 23,eveniment la care au fost invitați reprezentanți ai guvernului, deputați responsabili cu reglementarea sistemului de relații industriale, reprezentanți ai mediului sindical și ai societății civile.
sursa: BNS