„Devenim prioritate prin atitudine!!!”

Cum putem îmbunătăți participarea societății civile organizate la planurile naționale de redresare și reziliență?

REZOLUȚIE / Comitetul Economic și Social European

În sesiunea sa plenară din 18 și 19 mai 2022 (ședința din 18 mai), Comitetul Economic și Social European a adoptat prezenta rezoluție cu 197 de voturi pentru și 4 abțineri.

1.              Introducere

  • În rezoluția[1] sa din februarie 2021, Comitetul Economic și Social European (CESE) a evaluat, prin consultare, participarea partenerilor sociali și a organizațiilor societății civile la conceperea planurilor naționale de redresare și reziliență (PNRR), precum și calitatea participării lor. Aceste planuri au fost prezentate Comisiei Europene (CE) de către statele membre pentru a beneficia de sprijinul oferit de Mecanismul de redresare și reziliență (MRR), elementul central al instrumentului de redresare temporar, „NextGenerationEU” (NGEU). În pofida articolului 18 alineatul (4) litera (q) din Regulamentul MRR[2], principala concluzie a CESE a fost că participarea societății civile organizate (SCO) a fost în mare măsură insuficientă în majoritatea statelor membre. În plus, consultările, adesea inițiate de partenerii sociali și de organizațiile societății civile (OSC), par a fi fost privite, în general, doar ca o formalitate fără nicio capacitate reală de a influența conținutul planurilor. Comitetul a îndemnat instituțiile europene și administrațiile naționale să corecteze această situație în cadrul punerii în aplicare, al monitorizării și al ajustării planurilor. În plus, CESE continuă să sublinieze importanța societății civile organizate care este, de asemenea, pregătită să răspundă acestei nevoi de a-și consolida participarea.

 

  • În rezoluția sus-menționată și în diverse avize, CESE și-a exprimat și acordul cu obiectivele de investiții și cu orientările privind reformele prevăzute în MRR, care ar trebui să vizeze asigurarea unei schimbări a modelului de producție către o economie neutră din punct de vedere climatic și digitalizată, realizată pe parcursul proceselor de tranziție justă care asigură protecția lucrărilor și a regiunilor vizate, realocarea lucrătorilor și regenerarea și reînnoirea structurii de producție. În opinia Comitetului, investițiile și reformele prevăzute în PNRR ar trebui să promoveze îmbunătățirea productivității întreprinderilor și a economiei din statele membre, consolidarea structurilor industriale inovatoare, prin sprijinirea IMM-urilor și a întreprinderilor sociale și stimularea coeziunii sociale, ceea ce se poate obține și prin dezvoltarea și punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale.

 

  • Chiar în perioada în care economia europeană își revenea în urma recesiunii economice cauzate de pandemia de COVID-19 și a măsurilor de sănătate publică menite să o combată și încerca să depășească perturbările de la nivelul aprovizionării și presiunile inflaționiste produse de pandemie în economia globală, un șoc extern neașteptat a creat un nou scenariu politic și economic plin de dificultăți și de riscuri: invazia Ucrainei de armata Federației Ruse. CESE a condamnat cu fermitate această acțiune ca reprezentând o încălcare gravă a normelor și acordurile internaționale în vigoare[3]. Această acțiune amenință securitatea europeană și globală, provoacă o enormă suferință umană, distrugeri materiale și prejudicii la adresa mediului și a schimbat radical cadrul economic european și global.

 

  • În martie, inflația anuală din zona euro s-a ridicat la 7,5 %, cea mai valoare de la adoptarea monedei euro, iar prețul la energie a atins o inflație de 44,7 %. În plus, un război prelungit în Ucraina ar putea duce la un deficit de combustibili fosili, de care depindem, și de alte materii prime și produse alimentare, conducând la impredictibilitatea evoluției prețurilor și a creșterii, cu un imens impact asupra țărilor celor mai sărace, și anume cele din Africa și din Orientul Mijlociu. Stagflația reprezintă un risc real pentru economiile Europei și ale altor regiuni ale lumii. Obiectivele măsurilor și instrumentelor Pactului verde, care vizează atingerea neutralității climatice pentru Europa până în 2050, ar putea fi, de asemenea, afectate. Implicațiile geopolitice ale războiului vor afecta întregul lanț valoric alimentar, industria, apărarea și comerțul din Europa și de la nivel global, politicile corespunzătoare ale UE în aceste domenii și în alte domenii și, de asemenea, reflecția în curs asupra viitorului Europei, precum și nivelurile integrării pe care le dorim cu toții în calitate de națiuni europene și de cetățeni europeni. Ar trebui realizată o revizuire a instrumentelor financiare ale UE în contextul acestui nou scenariu. În plus, situația creată de războiul din Ucraina va afecta punerea în aplicare a PNRR, care va trebui realizată în acord cu noile obiective de politică economică care vor stabilite pentru a aborda riscurile și provocările noii situații. Aceste scenarii agravante implică o deviză europeană mai puternică și mai unită: „Cu orice preț”.

 

  • Prin prezenta rezoluție, CESE urmărește să evalueze dacă statele membre au abordat lacunele identificate în ceea ce privește participarea partenerilor sociali și a organizațiilor societății civile la pregătirea PNRR și modul în care se desfășoară participarea lor la punerea în aplicare a planurilor. În acest sens, Grupul privind semestrul european al CESE a colectat opiniile SCO prin intermediul unui chestionar trimis membrilor grupului. Chestionarul include 21 de întrebări privind participarea partenerilor sociali și a OSC în ceea ce privește conținutul și punerea în aplicare a PNRR și impactul tranziției verzi și a celei digitale asupra economiei și societății din statele membre. În total, 21 de state membre[4] au răspuns la chestionar. În plus, această consultare s-a desfășurat și sub formă de mese rotunde, organizate în comun cu SCO și/sau cu consiliile economice și sociale naționale, în șapte state membre în perioada cuprinsă între toamna anului 2021 și sfârșitul lunii martie 2022.

 

  1. Metodă
  • Datele și informațiile necesare pentru acest raport au fost colectate între octombrie 2021 și aprilie 2022. În total, au fost primite 23 de contribuții naționale (răspunsuri la chestionar și/sau organizarea unei mese rotunde). Consultările au avut loc pe baza informațiilor de care dispun membrii și au implicat parteneri sociali și OSC. În unele țări, au fost implicate consilii economice și sociale naționale sau organisme echivalente, iar în altele au fost consultați și reprezentanți guvernamentali.

 

  • Din diverse motive, nu toate PNRR au fost aprobate de Comisia Europeană, în timp ce unele state membre nu trecuseră de faza punerii în aplicare pe durata consultării noastre. Prin urmare, unele state membre nu au putut răspunde decât parțial sau nu au putut răspunde deloc la chestionar. Pentru a completa informațiile lipsă, prezenta rezoluție se bazează și pe surse externe, cum ar fi publicațiile grupurilor de reflecție, studii de cercetare comparativă și dezbateri naționale. În plus, chestionarul a fost trimis și câtorva organizații europene ale societății civile, părți ale Grupului de legătură al CESE[5] și altor reprezentanți din cadrul altor trei grupuri ale CESE. Informațiile suplimentare, menite să ofere o imagine completă a situației, sunt subliniate clar în prezenta rezoluție[6].

 

  • Cele 21 de întrebări care au stat la baza consultărilor sunt grupate în următoarele patru secțiuni:

Secțiunea I: Care este opinia societății civile organizate cu privire la conținutul planurilor, la obiectivele acestora în materie de investiții și la reformele propuse?

Secțiunea II: Cum evoluează punerea în aplicare a planurilor, investițiile aferente și reformele?

Secțiunea III: Potențialul impact al PNRR asupra economiei și societății statelor membre.

Secțiunea IV: Participarea partenerilor sociali și a organizațiilor societății civile la punerea în aplicare a planului.

 

  1. Observații bazate pe rezultatele consultărilor
  • Secțiunea I: Care este opinia societății civile organizate cu privire la conținutul planurilor, la obiectivele acestora în materie de investiții și la reformele propuse?
  • În ceea ce privește includerea propunerilor societății civile organizate în conținutul PNRR, Comisia Europeană a subliniat, în analiza planurilor sale, propunerile specifice ale părților interesate care se reflectă efectiv, de exemplu, în planurile Cehiei[7], Germaniei[8], Ciprului[9], Austriei[10], Portugaliei[11], sau Slovaciei[12]. Letonia a publicat, alături de PNRR-ul său, sugestii din partea partenerilor și pe unele dintre acestea le-a inclus în plan. Consultările desfășurate în contextul prezentei rezoluții au arătat că deși o mare parte a organizațiilor societății civile din statele membre consideră că planul va fi un succes și sprijină obiectivele sale verzi, digitale și sociale, s-a menționat, totuși, destul de frecvent că dimensiunea socială este relativ subdezvoltată. În plus, au fost exprimate preocupări privind capacitatea statelor membre de a gestiona fondurile MRR sau de a le gestiona într-un termen adecvat, ceea ce poate afecta succesul planului. Acest aspect este valabil în special în ceea ce-i privește pe cei mai mari beneficiari ai fondurilor. Evaluarea capacității planului de a construi reziliența economică este amestecată. În special, țările care primesc relativ puține fonduri nu se așteaptă ca planul să contribuie la reziliența pe termen lung a economiei lor. În cele din urmă, SCO regretă mult faptul că opiniile sale privind prioritățile care trebuie să se reflecte în plan nu au fost luate în considerare în mod suficient în versiunea finală. SCO a subliniat, de asemenea, în repetate rânduri că multe dintre reformele cuprinse în PNRR au fost deja prevăzute în programele de reformă naționale anterioare, independent de MRR și de obiectivele sale în materie de investiții și reforme, ceea ce a lăsat SCO o marjă redusă de influență asupra planului.

 

  • Secțiunea II: Cum evoluează punerea în aplicare a planurilor, investițiile aferente și reformele?
  • La 15 decembrie 2021, Comisia a lansat tabloul de bord al Mecanismului de redresare și reziliență[13], astfel cum se prevede în Regulamentul privind Mecanismul de redresare și reziliență. Acesta oferă o imagine de ansamblu privind modul în care evoluează punerea în aplicare a MRR și a PNRR, dar nu reflectă măsura în care statele membre canalizează efectiv fondurile pentru a‑și finanța proiectele. Prin urmare, unele state membre, precum Austria, Italia, Letonia, Portugalia, Slovacia și Spania publică pe site-urile lor unele informații privind modul în care sunt cheltuite fondurile și măsurile puse în aplicare.

 

  • Majoritatea părților interesate consultate la începutul lunii aprilie 2022 au indicat că este încă prea devreme pentru o imagine de ansamblu cuprinzătoare a punerii în aplicare a planului și a participării lor la aceasta. În unele state membre, acest fapt se datorează în general unui proces de punere în aplicare lent sau unei întârzieri în ceea ce privește punerea în aplicare și controlul aplicării planului. Cu toate acestea, SCO afirmă că și-a exprimat deja opiniile privind provocările (potențiale) ce ar putea apărea pe durata fazei de punere în aplicare. În acest sens, unul dintre principalele blocaje identificate este capacitatea administrativă a statelor membre, în special la nivel regional și local (astfel cum s-a subliniat și în documentul de reflecție al CEPS publicat în martie 2022[14]). Acest aspect este valabil în special în ceea ce-i privește pe cei mai mari beneficiari ai fondurilor MRR. Din acest motiv, mulți parteneri sociali și multe organizații ale societății civile insistă asupra unei participări mai ample a comunităților locale și regionale. Cu toate acestea, cele mai multe părți interesate consideră că participarea SCO la punerea în aplicare a PNRR la nivel regional și local este ineficientă. Un al doilea blocaj frecvent menționat este lipsa schimbului de informații între administrația națională, partenerii civili și organizațiile societății civile, care ar putea afecta participarea la fazele de punere în aplicare și de monitorizare.

 

  • În pofida acestor provocări identificate, potrivit unei analize aprofundate a EPRS, publicată în martie 2022[15], pe de o parte, mai multe state membre, de exemplu Belgia, Cipru, Grecia, Estonia, Finlanda, și-au luat angajamentul general de a continua să colaboreze cu partenerii sociali și cu organizațiile societății civile pe parcursul etapei de punere în aplicare a PNRR și, pe de altă parte, alte țări, cum ar fi Cehia, Franța, Italia, Portugalia, au făcut trimitere la un comitet/organism specific care va fi responsabil, printre altele, de monitorizarea și supravegherea realizării progreselor, de respectarea obiectivelor de etapă și a obiectivelor diferitelor componente, de activitățile de publicitate și de evaluarea rapoartelor de punere în aplicare.

 

  • Secțiunea III: Potențialul impact al PNRR asupra economiei și societății statelor membre.
  • Conform unui studiu realizat de Serviciul de Cercetare al Parlamentului European[16], se preconizează că Mecanismul de redresare și reziliență „va declanșa investiții publice, cu scopul de a crește producția reală și de a permite o marjă de manevră bugetară suplimentară, care, la rândul său, ar trebui să permită cheltuieli naționale deja planificate pe baza principiului suplimentar”. MRR ar putea conduce, pe de o parte, la o creștere substanțială a PIB-ului pe termen scurt și mediu prin cererea de investiții publice și private, construind astfel capitalul social care este necesar pentru a genera, pe de altă parte, un PIB mai mare pe termen mediu și lung prin creșterea ocupării forței de muncă, o productivitate și salarii mai mari și o contribuție pozitivă.

 

  • Opiniile partenerilor sociali și ale OSC privind potențialul impact al PNRR asupra economiei și societății țării lor sunt mai degrabă fragmentate. Această percepție variază mai ales în funcție de cuantumul fondurilor MRR alocate fiecărui stat membru. Într-adevăr, în statele membre care primesc cuantumuri importante, impactul este perceput într-o notă mai pozitivă decât în statele membre care primesc cuantumuri relativ mici în raport cu dimensiunea economiei lor. În pofida acestor disparități, SCO consideră în general că impactul fondurilor MRR și a investițiilor prevăzute în PNRR asupra reformelor este pozitiv, pentru că remarcă un impuls pentru atingerea obiectivelor dublei tranziții.

 

  • Secțiunea IV: Participarea partenerilor sociali și a organizațiilor societății civile la punerea în aplicare a planului.
  • Participarea societății civile organizate la faza de punere în aplicare a planului, în puținele state membre în care aceasta chiar a început, a avut loc în diferite forme. Informațiile furnizate de părțile interesate au identificat patru categorii de participare: (1) statutară, (2) prin grupurile de lucru PNRR dedicate, (3) prin reuniunile părților interesate și (4) fără a fi prevăzută o formă specifică de participare. În comparație cu concluziile formulate în 2021 cu privire la lipsa evidentă a implicării SCO în faza de elaborare a planului, participarea acesteia la faza de punere în aplicare este evaluată într-o notă mai pozitivă, deși este încă departe de a fi satisfăcătoare în toate statele membre. Într-adevăr, s-a evidențiat faptul că în unele țări, sunt promovate inițiative concepute în mod special pentru participarea SCO la punerea în aplicare a PNRR. În plus, în ceea ce privește potențiala diferență în materie de participare între partenerii sociali, pe de o parte, și organizațiile societății civile, pe de altă parte, se pare că, în general, la nivelul statelor membre fie nu există nicio implicare din partea niciunei părți, fie există o implicare a ambelor părți, fără distincție. Cu toate acestea, părțile interesate din trei state membre (Austria, Grecia și Portugalia) dintre cele 20 consultate, au semnalat că există o distincție semnificativă în ceea ce privește implicarea acestor părți. În aceste țări, partenerii sociali sunt mai implicați decât OSC.

 

  • În acest sens, un sondaj BusinessEurope[17] realizat la începutul anului 2022 a arătat că partenerii sociali sunt din ce în ce mai implicați în planurile de redresare, iar acest lucru se reflectă într-o rată de nemulțumire de numai 30 % în ceea ce privește rolul lor până în prezent în punerea în aplicare a planului, comparativ cu 71 % anul trecut în ceea ce privește rolul lor în elaborarea planului. În plus, astfel cum s-a subliniat în raportul Eurofound[18] din martie 2022, în urma adoptării planurilor, partenerii sociali au subliniat importanța rapoartelor de țară emise de Comisia Europeană în contextul semestrului european[19], care au încadrat discuția privind punerea în aplicare a reformelor și a investițiilor naționale, permițând partenerilor sociali să facă schimb de idei și să contribuie la PNRR utilizând o bază solidă.

 

  1. Concluzii
  • În general, conținutul final al planurilor este evaluat pozitiv. În unele cazul, observațiile SCO au fost luate în considerare în versiunile finalizate ale PNRR. În ansamblu, SCO sprijină obiectivele verzi, digitale și sociale ale PNRR. În ceea ce privește contribuția la tranziția verde și la cea digitală, au fost exprimate opinii pozitive chiar dacă impactul PNRR este evaluat ca fiind limitat, cu excepția câtorva cazuri. În mod regretabil, s-a afirmat adesea că dimensiunea socială a planului a fost relativ subdezvoltată în pofida importanței acestui aspect din perspectiva rezilienței. S-a exprimat opinia conform căreia tranziția necesită mai multe investiții, în special dată fiind criza actuală. În pofida îmbunătățirilor percepute în unele state membre, este în continuare dificil de obținut un răspuns pozitiv care să ateste că participarea la faza de punere în aplicare a fost îmbunătățită, în special pentru că punerea în aplicare a multor PNRR a fost întârziată considerabil în multe state membre. Totuși, partenerii sociali și organizațiile societății civile au subliniat că dialogul social instituțional s-a îmbunătățit în această fază. Într-adevăr, de exemplu în Spania, partenerii sociali recunosc că cadrul MRR și PNRR a contribuit la acorduri importante privind reformele în domeniul muncii și al pensiilor printr-un dialog social tripartit.

 

  • În pofida întârzierii în punerea în aplicare a multor PNRR, în unele state membre au fost identificate bune practici privind punerea în aplicare și monitorizarea PNRR. De exemplu, în Austria, Franța, Luxemburg, Spania și Suedia, cooperarea strânsă și constructivă dintre partenerii sociali, organizațiile societății civile și guvern, consolidată de transparența și de dialogul permanent, reprezintă un instrument important pentru participarea lor la MRR. În plus, în Cehia, Estonia, Finlanda, Italia și Spania a fost pus în aplicare un site al unei campanii privind MRR sau portalul guvernului, conținând informații transparente accesibile publicului. În Italia, care este principala beneficiară a fondurilor MRR, în noiembrie 2021, la nivelul guvernului, cu grupuri de lucru specifice care monitorizează cu o privire critică direcția și calitatea punerii în aplicare a PNRR din perspectiva așteptărilor cetățenilor, a fost încheiat un parteneriat permanent sub formă de masă rotundă (Tavolo permanente del partenariato). Acest organism este prezidat de prim-ministrul italian și este coordonat de președintele Consiliul Național al Economiei și Muncii (CNEL). În plus, un acord structurat specific a fost semnat cu Asociația națională a municipalităților italiene (ANCI), pentru dezvoltarea unui dialog și a unei asistențe structurate în ceea ce privește fazele de punere în aplicare la nivel local privind chestiunile de interes pentru municipalități. În mod similar, în Italia este încurajată participarea municipalităților și a altor actori locali în ceea ce privește capacitatea administrativă. În Croația, SCO este implicată în grupurile de lucru care pregătesc licitațiile pentru punerea în aplicare a PNRR și, de asemenea, în acorduri cu Ministerul Turismului în ceea ce privește măsurile prevăzute în plan pentru sectorul turismului. În cele din urmă, în Portugalia, SCO este implicată în monitorizarea punerii în aplicare a PNRR în special prin analizarea rezultatelor planului și a rapoartelor de evaluare a impactului. În acest sens, a fost creat un organism de monitorizare, Comitetul național de monitorizare (CNA), care include, printre alții, reprezentanți ai partenerilor sociali, ai universităților și ai sectorului social. Aceste schimburi de bune practici sunt încurajate și servesc ca exemplu pentru alte state membre.

 

  • În multe state membre, există apeluri pentru consolidarea participării partenerilor sociali și a organizațiilor societății civile la faza de punere în aplicare a PNRR. Societatea civilă organizată face apel la o mai mare transparență în ceea ce privește punerea în aplicare și monitorizarea planurilor și solicită ca informațiile să fie puse la dispoziția publicului, iar dialogurile legate de PNRR cu toate părțile interesate să fie încurajate și mai mult. În lipsa acestora, există posibilitatea ca principalele provocări să nu fie abordate în mod adecvat. În cele din urmă, în majoritatea statelor membre, rămâne de văzut dacă participarea SCO va fi semnificativ îmbunătățită pe durata fazelor de punere în aplicare și de monitorizare a planurilor, care sunt încă prea lente sau întârziate.

 

  • Comitetul solicită guvernelor naționale ale statelor membre în care implicarea partenerilor sociali și a organizațiilor societății civile[20] este încă insuficientă pentru a remedia de urgență această situație și pentru a respecta normele prevăzute în Regulamentul privind Mecanismul de redresare și reziliență. Comitetul solicită Comisiei și Parlamentului European să asigure respectarea normelor în vigoare.

 

  • Fără a aduce atingere celor de mai sus, CESE consideră că lipsa unei participări eficiente și calitative a societății civile organizate în guvernanța economică a UE nu va fi rezolvată în mod satisfăcător până când nu va exista o reformă a semestrului european care să garanteze acest lucru prin intermediul unei directive sau al unui regulament. Comitetul atrage atenția asupra faptului că o participare corespunzătoare are loc atunci când, în cadrul proceselor de consultare formale, bazate pe norme juridice și proceduri publice și transparente, organizațiile societății civile sunt informate în mod adecvat, în scris și atunci când li se oferă suficient timp pentru a analiza propunerile guvernului și a-și elabora propriile propuneri, iar includerea sau respingerea acestor propuneri este însoțită de o justificare cuprinsă într-un proces-verbal public sau în documente publice.

 

  • Războiul din Ucraina și riscurile sale imediate pentru economia europeană și globală nu pun în discuție obiectivele PNRR ci, dimpotrivă, în opinia Comitetului, acestea ar trebui să încurajeze instituțiile europene și administrațiile naționale să accelereze aplicarea și controlul planurilor, precum și investițiile și reformele asociate și să promoveze Pactul verde european, cu scopul de a sprijini creșterea și a accelera decarbonizarea sistemului energetic și autonomia strategică verde a Uniunii Europene. În același timp, UE trebuie să depună toate eforturile necesare pentru a sprijini guvernul și poporul ucrainean, să asigure servicii de îngrijire pentru milioanele de persoane care au fost forțate să caute refugiu în țările UE și să ofere asistență statelor membre cel mai direct afectate în diverse sectoare ale economiei lor.

 

  • Înainte de izbucnirea războiului, cuantumul total al fondurilor naționale și din cadrul NGEU era insuficient pentru a atinge obiectivele Pactului verde și a asigura tranziția energetică justă și incluzivă necesară, mai ales obiectivul de înlocuire a combustibililor fosili cu energie curată din surse regenerabile, în acord cu recomandările Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC). În plus, există în prezent nevoia geopolitică presantă de a pune capăt dependenței energetice a UE de Rusia. În plus, aceasta va conduce la o creștere puternică a investițiilor în securitate și apărare, ceea ce va avea o pondere importantă asupra bugetelor publice.

 

  • Prin urmare, CESE propune:
  1. a) adoptarea urgentă a unei noi strategii a UE privind energia, care să promoveze o conexiune eficientă între rețelele sale energetice, înlocuirea rapidă a combustibililor fosili cu energie din surse regenerabile, o înaltă eficiență energetică și reducerea cererii de energie;

 

  1. b) luarea în considerare a posibilității de a redirecționa investițiile prevăzute în PNRR către investiții mai mari în energia curată și din surse regenerabile, asigurând totodată autonomia strategică a UE;

 

  1. c) ca toate statele membre să-și utilizeze cota fondurilor prevăzute în PNRR pentru a finanța noi programe în această direcție, cum ar fi programele pentru investițiile în energia durabilă;

 

  1. d) ca, pe termen scurt, autoritățile europene și administrațiile naționale să ia în considerare toate măsurile necesare, atât în domeniul producției, cât și al consumului, pentru a proteja economiile împotriva efectelor în cascadă ale războiului asupra economiei UE, care perturbă grav piața alimentelor, a energiei și financiară, cu prețuri în creștere ale energiei și perturbări la nivelul lanțurilor de aprovizionare;

 

  1. e) luarea în considerare a creării unui nou instrument de investiții financiare și sprijinirea propunerii Comisiei Europene cuprinse în Comunicarea REpowerEU de a accelera restructurarea sectorului energetic, în vederea asigurării unei autonomii strategice mai sigure și mai durabile a UE. În acest sens, modelul cel mai adecvat care va fi identificat ar trebui utilizat, pe baza bunelor practici și rezultatelor Fondului european pentru investiții strategice (FEIS) și ale MRR.

 

  • Concluziile Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC) al ONU din 2022 sunt un memento și mai serios al deficiențelor luptei împotriva schimbărilor climatice. CESE solicită autorităților europene să le aibă în vedere în contextul adoptării inițiativelor de politică în domeniul energetic, industrial și economic.

 

  • CESE este conștient de enormele dificultăți implicate, în actualele circumstanțe, de punerea în aplicare a unei politici economice care să vizeze simultan reducerea inflației și asigurarea creșterii economice, ocuparea forței de muncă și durabilitatea finanțelor publice pe termen mediu și lung. Autoritățile europene, administrațiile naționale și BCE trebuie să acționeze în strânsă coordonare și să facă pașii necesari pentru a se asigura că retragerea politicilor monetare și fiscale expansioniste se desfășoară în așa fel încât să nu conducă la o nouă recesiune. CESE consideră că reforma normelor Pactului de stabilitate și de creștere ar trebui realizată prin stabilirea unor obiective realiste în materie de deficit și datorii, înglobând regula de aur a investițiilor și stabilind căi flexibile, în funcție de situația din fiecare țară, pentru a atinge obiectivele de reducere a nivelurilor datoriei publice.

 

  • Eforturile de educare și de învățare pe tot parcursul vieții pentru lucrători și populația generală sunt esențiale pentru a asigura o tranziție verde și o tranziție digitală juste și incluzive. Ar trebui să se acorde prioritate formării și orientării profesionale destinate lucrătorilor afectați de procesele de restructurare, dar și anticipării nevoilor ce decurg din diferite tipuri de schimbări tehnologice în aparatul productiv. Digitizarea necesită o atenție specială în cazul persoanelor care, din cauza vârstei sau a circumstanțelor, se confruntă cu mai multe dificultăți în accesarea serviciilor digitizate. Această categorie a populației trebuie să beneficieze de acces la formare și la servicii speciale de asistență pentru a putea accesa toate tipurile de beneficii și servicii.

REZOLUȚIE / Comitetul Economic și Social European

Bruxelles, 18 mai 2021

 

Christa SCHWENG

Președinta Comitetului Economic și Social European

 

[1]           Rezoluția CESE pe tema Participarea societății civile organizate în planurile naționale de redresare și reziliență – Ce funcționează și ce nu funcționează?, JO C 155, 30.4.2021, p. 1.

[2]           Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență.

[3]           Războiul din Ucraina și impactul său economic, social și ecologic.

[4]           NB.: Înainte de 1 aprilie 2022, Comisia a aprobat 23 de planuri (inclusiv planul Suediei la sfârșitul lunii martie 2022, care așteaptă să fie aprobat de Consiliu). La începutul lunii aprilie, Comisia a aprobat și planul Bulgariei care, de asemenea, așteaptă să fie aprobat de Consiliu (și anume, 24 de planuri aprobate până în prezent de Comisie și 22 aprobate până în prezent de Consiliu).

[5]           Grupul de legătură cu organizațiile și rețelele europene ale societății civile.

[6]           Rapoartele provenite din diferite state membre sunt analizate în anexa la prezenta rezoluție. Toate aceste materiale sunt disponibile pe site-ul internet al Comitetului.

[7]           SWD(2021) 211 final.

[8]           SWD(2021) 163 final/2.

[9]           SWD(2021) 196 final.

[10]         SWD(2021) 160 final.

[11]         SWD(2021) 146 final.

[12]         SWD(2021) 161 final.

[13]         Tabloul de bord privind redresarea și reziliența.

[14]         Comparing and assessing recovery and resilience plans – Second edition,Centre for European Policy Studies (CEPS) (Compararea și evaluarea planurilor de redresare și reziliență – a doua ediție, Centrul de Studii Politice Europene – CEPS).

[15]         Recovery and Resilience Plans: stakeholders’ views (Planurile de redresare și reziliență: opiniile părților interesate).

[16]         Recovery and Resilience Dialogue with the European Commission, (Dialogul cu Comisia Europeană privind redresarea și reziliența), 7 martie 2022.

[17]         BusinessEurope Reform Barometer 2022 (Barometrul reformelor al BusinessEurope).

[18]         „Involvement of social partners in the national recovery and resilience plans” (Participarea partenerilor sociali la planurile naționale de redresare și reziliență).

[19]         REPORT on the European Semester for economic policy coordination: employment and social aspects in the annual sustainable growth survey 2022 (RAPORT privind Semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: aspecte legate de ocuparea forței de muncă și aspecte sociale în Analiza anuală a creșterii durabile pentru 2022).

[20]         Și alte părți interesate relevante, de exemplu organizațiile de tineret, astfel cum a subliniat CESE în special în avizul său pe tema „Cum garantăm locuri de muncă decente pentru tineri și asigurăm incluziunea tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare prin elaborarea adecvată a planurilor naționale de redresare”, JO C 152, 6.4.2022, p. 27.

Sindicatul Național Sport și Tineret: Cum putem îmbunătăți participarea societății civile organizate la planurile naționale de redresare și reziliență?

Distribuie

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.