“Muncă decentă” este un concept Adoptat de Organizaţia Internaţională a Muncii (OIM), în 2007, şi a fost introdus de partenerii sociali – sindicate, patronate şi guvern. Muncă Decentă reprezintă o strategie de dezvoltare, care recunoaşte rolul central al muncii în viaţa oamenilor. Astfel, la o muncă productivă trebuie să existe o remuneraţie justă, decentă pentru muncitori şi familia lor, care să le permită un trai decent; securitatea la locul de muncă; garantarea unei protecţii sociale în caz de boală, de sarcină şi pentru orice alte situaţii cu care angajaţii se confruntă de-a lungul vieţii. De asemenea, trebuie să existe o bună perspectivă de dezvoltare personală a celui care munceşte, libertatea de exprimare a revendicărilor, posibilitatea de a participa la procesul decizional. Munca decentă înseamnă şanse egale, un tratament echitabil pentru toţi, bărbaţi şi femei, şi excluderea oricărei forme de exploatare.
Munca decentă este esenţială pentru eforturile de reducere a sărăciei şi pentru asigurarea unei dezvoltări durabile şi echitabile.
Munca decentă este un concept global. Există un anume “circuit” al producţiei, al intereselor companiilor multinaţionale. “Companiile multinaţionale, dar şi tot mai multe companii de dimensiuni mai mici îşi mută producţia şi serviciile în ţări din Asia, Africa, America Latină sau Europa de Est. Statele intră în competiţie pentru a deveni destinaţii ale relocării şi “licitează”, oferind salarii mai mici, încălcări ale drepturilor muncitorilor, standarde ecologice şi sociale scăzute. Doar prin cooperarea internaţională a sindicatelor, negocierea acordurilor internaţionale cadru, transpunerea standardelor OIM în practică şi colaboarea cu ONG-urile se poate stopa această cursă a statelor către pauperizarea propriilor populaţii.”
Acest concept cuprinde patru componente strategice, valabile indiferent dacă vorbim despre economia formală sau informală, munca salariată sau pe cont propriu, munca în agricultură, în fabrică, într-un birou, acasă sau în comunitate; principii şi drepturi fundamentale ale muncii şi standarde internaţionale de muncă; oportunităţi de ocupare şi remunerare; protecţie şi securitate socială, dialog social şi tripartitism.
“Pentru a contracara efectele nefaste pe care globalizarea le are asupra muncitorilor de pretutindeni există o soluţie: sindicatele trebuie să colaboreze la nivel global!”, Raluca Mănăilă, reprezentantul unei organizaţii non-guvernamentale româneşti, care, alături de sindicate şi alte organizaţii non-guvernamentale din Europa, implementează un proiect referitor la muncă decentă şi viaţă decentă. Scopul major al acestui proiect este acela de a “crea o reţea de multiplicatori, din rândul organizaţiilor sindicale şi al ONG-urilor, care să indentifice calea spre solidarizare internaţională şi să promoveze acţiuni la nivel global”, se arată în comunicatul organizaţiei non-guvernamentale din România.