„Devenim prioritate prin atitudine!!!”

Un paradox: crește șomajul, dar cresc și locurile de muncă ne-ocupate

Explicația ține de îmbătrânirea populației

Rata şomajului din luna mai 2024 a fost de 5,4%, în creștere față de cea înregistrată în luna aprilie 2024, a transmis marți Statistica. Asistăm și la un aparent paradox: crește numărul de șomeri, dar crește și numărul locurilor de muncă rămase ne-ocupate.
În trimestrul I 2024, numărul locurilor de muncă vacante a fost 35.000, în creştere cu 1700 față de trimestrul anterior.

Avem peste 450.000 de șomeri BIM. Un sfert sunt tineri sub 24 de ani

La grupa de vârstă 15-19 ani rata șomajului a crescut anul trecut de la 41% (în primele luni) la 46% în ultima parte a lui 2023. Practic, unul din doi tineri e șomer.
De asemenea, la grupa de vârstă 35-39 de ani rata șomajului a urcat din vara trecută până la finalul anului de la 4,9 la 5,3%

Care este explicația acestui aparent paradox între creșterea locurilor de muncă vacante și șomajul în creștere? Nivelul de educație și schimbările demografice (îmbătrânirea populației și aptitudinile precare în materie de digitalizare) ar putea fi una din explicații.

Populația României este pe ultimul loc în Uniunea Europeană în privința ponderii persoanelor care au competențe digitale de bază, potrivit datelor publicate de Eurostat. ­­

Tranziția digitală la care asistăm necesită competențe noi, iar lipsa forței de muncă este a doua îngrijorare a firmelor, potrivit ultimei ediții a studiului Confidex lansat de Impetum Group.

Nepotrivirea dintre competențele pe care le caută firmele și cele deținute de candidați poate explica coexistența șomajului de lungă durată cu numărul mare de posturi vacante. Cu toate acestea, ar putea fi și o consecință, deoarece șomajul de lungă durată duce la o erodare a capitalului uman sub forma unei pierderi de competențe în rândul șomerilor.

O treime din populația activă are peste 50 de ani. Iar aproape 30% din lucrători au un nivel de educație scăzut (8 clase)
Dacă analizăm forța de muncă în ansamblu, aproape o treime din populația activă are peste 50 de ani. Aproape 30% din populația activă are un nivel de educație scăzut (8 clase). Circa 60% din lucrători au liceul la bază iar restul au studii superioare, potrivit datelor centralizate de Statistică.

Dacă te uiți pe grupe de vârstă, cei de peste 50 de ani au preponderent studii liceale (70%) sau gimnaziale (peste 20%), în contrast puternic cu grupa de vârstă 25-34 de ani. Acest lucru le face dificilă reintrarea pe piața muncii dacă devin șomeri, ceea ce contribuie la perioade mai lungi de șomaj și, în cele din urmă, îi descurajează să caute noi locuri de muncă

Românii de peste 65 de ani care vor lucra în 2035 se vor tripla ca număr față de cei de 65+ care lucrează acum

Dealtfel, populația în vârstă de peste 65 de ani care va lucra în 2035 se va tripla ca număr față de cei de 65+ care lucrează acum, a explicat într-o discuție cu HotNews prof. dr. Cătălin Ghinăraru, bazându-se pe datele Cedefop, una dintre agențiile descentralizate ale Uniunii Europene care face periodic proiecții pe piața muncii. Ca pondere în populație, seniorii vor depăși pragul de 30%, confirmând procesul de îmbătrânire severă a țării.

În urmă cu 30 de ani, ponderea lor abia ajungea la 13%, mai spune cercetătorul român, expertul pe care Comisia Europeană îl sună când discută despre piața muncii din România.

„Partea bună este că populația ocupată e în creștere și se va mări cu circa 1% pe an, ceea ce înseamnă o creștere anuală peste media UE-27 ”, explică Ghinăraru. Cercetătorul estimase încă de acum 30 de ani că va trebui să facem față provocării numite ”România multiculturală”, odată cu acoperirea posturilor vacante cu imigranți aduși din afara țării.

Cererea și oferta de muncă sunt decuplate în România, deoarece numărul tot mai mare de absolvenți se va confrunta cu o piață a muncii în care oportunitățile de angajare nu se vor potrivi cu pregătirea lor, arată un raport publicat acum câteva zile de Cedefop.

În ciuda ofertei tot mai mari de angajați cu studii superioare, vor exista dificultăți la ocuparea acestor joburi, iar aceste dificultăți vor face ca lucrătorii cu studii superioare să fie ofertați să lucreze pe posturi cu pretenții de studii non-superioare, la un nivel mai scăzut decât calificările pe care le dețin.

Sectoarele care vor căuta în următorii ani să angajeze

Sectoarele cu cele mai rapide creșteri în intervalul 2021-2035: Informații și comunicații 3,4% – creștere a ocupării forței de muncă în 2021-2035 . De asemenea, creșteri importante vor fi în sectoarele real estate, cercetare și banking.

Sectoarele cu cerere ridicată de angajare în următorii 10 ani: vânzători, construcții, transport, administrație. Doar o treime din joburile ocupate vor fi pentru angajați cu înltă calificare

Pe parcursul perioadei de prognoză, totuși, ocuparea forței de muncă în România este prognozată să crească cu 0,6-0,7% pe an, mult mai rapid decât creșterea de aproximativ 0,2-0,3% pe an prevăzută pentru UE-27 în ansamblu

Populația României va scădea cu 9% în următorii 10 ani. UE estimează o scădere „abruptă” a populației de 15-54 de ani și o creștere a celei de 65 de ani și peste

Modificările forței de muncă din România în următorii 10 ani vor fi determinate de îmbătrânirea populației și de ratele de participare în creștere la majoritatea grupelor de vârstă.

Forța de muncă totală din România va crește cu 6% în următorii 10 ani, față de scăderea cu 6% în ultimii 15 ani, arată datele Cedefop, consultate de HotNews.

De asemenea, rata de participare totală în România va crește cu 9 pp în perioada 2020-35, comparativ cu o creștere de numai 1 pp pentru UE-27. Asta în condițiile în care populația totală va scădea cu 9% în perioada 2020-35, așa cum în intervalul 2005-2020 a scăzut cu 8%

Probleme vor fi și pe zona Educației, pentru că agenția UE care a realizat prognoza estimează o scădere „abruptă” a populației de 15-54 de ani din România, în timp ce populația de 55-59 de ani și 65 de ani și peste va crește puternic.

Ratele de participare a tuturor grupelor de vârstă peste 20 de ani din România vor crește puternic în următorii 10 ani, dar cea mai puternică creștere e proiectată pentru grupa de vârstă 60-64 (34 pp).
Prognozele vorbesc despre 4,7 milioane de joburi care vor trebui ocupate, din care 700 mii de joburi noi și 4 milioane de joburi libere ca urmare a demisiilor/pensionării

Creșterea ocupării forței de muncă în industria prelucrătoare va fi relativ rapidă

Creșterea ocupării forței de muncă în industria prelucrătoare va fi relativ rapidă, cu o dinamică de peste 2% pe an în perioada 2022-30.

Pe de altă parte, ocuparea forței de muncă în sectorul primar și utilități, care reprezintă aproximativ un sfert din ocuparea forței de muncă din România, în principal în agricultură, este estimată să scadă cu 5% pe an în aceeași perioadă.

Subsectorul serviciilor administrative și servicii suport este prognozat să înregistreze o scădere a ocupării forței de muncă, de 0,8% pe an, în perioada 2022-30.

În distribuție și transport, ocuparea forței de muncă în marile subsectoare ale comerțului cu ridicata și cu amănuntul (15% din ocuparea forței de muncă), transportul terestru (5% de locuri de muncă) și cazare și alimentație (3% din ocuparea forței de muncă) vor crește puternic în perioada 2022-2030, arată datele Cedefop.

La fel se va întâmpla și în cazul producției de mașini, produse alimentare, băuturi și tutun, în timp ce ocuparea forței de muncă în textile & pielărie este prognozată să scadă puternic

Numărul de locuri de muncă disponibile arată numărul de joburi libere ca urmare a locurilor de muncă nou create și a celor rămase libere ca urmare a plecării (prin demisie sau pensionare) a celor care le ocupau.

Majoritatea ocupațiilor , cu excepția lucrătorilor din agricultură și pescuit, vor înregistra o creștere a numărului de locuri de muncă.

Prognozele vorbesc despre 4,7 milioane de joburi care trebuie ocupate, din care 706.000 de locuri de muncă noi și 4 milioane de locuri de muncă devenite libere ca urmare a demisiilor/pensionării angajaților.
În industrie vor scădea joburile de directori executivi, oficiali superiori și manageri și vor crește câteva ocupații de nivel mediu: asamblatori, funcționari, și joburile din vânzări.

În industrie vor scădea joburile de directori executivi, oficiali superiori și manageri și vor crește câteva ocupații de nivel mediu: asamblatori, funcționari, și joburile din vânzări.

De asemenea, ocupațiile care nu necesită calificări înalte vor crește, cu excepția muncitorilor din minerit, construcții și transport.

Va crește ceva mai lent și ponderea lucrătorilor calificați, de la 23% în 2022 la 27% în 2035.

Fisiere atașate

Sursa: Departamentul de Comunicare BNS

?  Program dedicat personalului din domeniile noastre de activitate

De câte ori ați avut ocazia să beneficiați de formare profesională, 
să socializați și să vă cunoașteți colegii din țară,
totul fiind asigurat de organizator,
și suplimentar să primiți și o subvenție pentru participare? Emoji 
Înscrieri – click aici

Sindicatul Național Sport și Tineret: Un paradox: crește șomajul, dar cresc și locurile de muncă ne-ocupate

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *