Retrageți proiectul de modificare a Codului Muncii!

COMUNICAT DE PRESĂ BNS

Bucureşti, 29-06-2020

Mediul de afaceri dispune – angajații și bugetul public decontează! Statul intervine în echilibrul obligațiilor angajator – angajat.

Companiile nu pot interveni unilateral în reducerea timpului de lucru fără a afecta echilibrul între obligația angajatului de a presta muncă în mod productiv și obligația angajatorului de a remunera forța de muncă conform angajamentelor contractuale semnate.

Sub stindardul preluării unor mecanisme practicate cu succes în statele membre UE mediul de afaceri propune, iar Guvernul României aprobă pervetirea unor astfel de mecanisme în condiții de liberalism extrem. Indiferent că vorbim de mecanismul german (kurzarbeit) ce se doreșste a fi importat în România, indiferent că discutăm de accesul la finanțare prin instrumentul european SURE, toate acestea instituie la nivel de principiu mecanisme de decizie bazate pe relații de parteneriat – angajator si angajați prin reprezentanții lor.

Vineri, Ministerul Muncii a transmis un proiect pentru modificarea Codului Muncii. Proiectul (atașat) conține o serie de exprimări ambigue, acordând la gramadă drepturi companiilor, fără nici un fel de țintire a unor categorii de beneficiari sau activități și aplicând de-a valma măsurile, indiferent că aceste companii au nevoie sau nu de sprijin.

Din problemele sesizate în acest text de proiect de ordonanță de urgență menționăm:

1. Proiectul reglementează introducerea unui mecanism complet debalansat și inechitabil – angajatorul dispune iar statul și salariatii decontează: salariatul pierde din venituri, bugetul public decontează parțial pierderea veniturilor pentru salariați. Angajatorii – 0 asumare!
2. Mecanismul nu instituie nici un fel de conditionalități de acces pentru angajatori – si de aceasta data, pentru a mulțumi mediul de afaceri aplicabilitatea este universală, indiferent dacă activitatea angajatorilor în cauză a fost sau nu afectată de situația de urgență / starea de alertă. În fapt:
   1. Nu există o limită de timp în care angajatorii pot aplica aceste măsuri,
   2. Nu există obligația de a păstra locurile de muncă respective după închiderea finanțării publice,
   3. Nu există obligativitatea de a institui aceste mecanism împreună cu reprezentanții lucrătorilor.

Mai mult. conform textului de OUG angajatorii vor putea comunica angajaților schimbări în programul de lucru de pe pe o zi pe alta.

3. Angajatorii pot uza de aceste noi prevederi oricând vor dori, în perioada stării de urgență / alertă sau orice altă situație excepțională stabilită prin lege, indiferent că vorbim de stare de alertă la nivelul unei comune sau la nivelul întregii țări. Nu se specifică în mod concret care este durata de aplicare și nici un număr maxim de luni în care angajatorii pot aplica acest mecanism, nu este clar dacă dispoziția angajatorilor încetează o dată cu încetarea stării de urgență.
4. Nota de fundamentare a proiectului de act normativ nu conține nici un fel de evaluare a impactului financiar. Unul din obiectivele susținute prin acest proiect de act normativ este acela de a preveni concedierile și respectiv de a preveni creșterea șomajului– însă în fapt putem vorbi doar de o amânare a inevitabilului. După utilizarea resurselor publice și îndatorarea excesivă a României, cel mai probabil aceste locuri de muncă se vor pierde, așa cum s-au pierdut peste un sfert de million de locuri de muncă în perioada stării de alertă. Singurii câstigători în acest sunt caz sunt angajatorii!
5. Nu se specifică în mod oficial sursa de finanțare pentru această prevedere. Intrebați fiind de unde vor finanța această măsura reprezentanții Ministerului Muncii au menționat utilizarea fondului SURE – însă aceste resurse sunt disponibile statului român sub formă de împrumut, ceea ce ar trebui să crească în mod exponențial atenția și grija în utilizare. Mai mult, România nu înțelege nici măcar sa preia în acest text de OUG principii dezbătute și acceptate la nivel european, ca de exemplu faptul că acele companii ce vor beneficia de finanțări din programul SURE nu vor putea să distribuie dividende sau să aibă sediul în paradisuri fiscale. Pentru o contribuție platită la fondul de șomaj de doar 0,45% aplicată fondului de salarii (după subminarea mecanismului de finanțare a sistemului de securitate sociala promovată în 2017 și aplicabilă din 2018) angajatorii au pretenția de a primi beneficii consistente pe durată nedeterminată. România se împrumută pentru a sprijini angajatorii într-un mod mai consistent chiar decât cel aplicat în Germania și invocat ca exemplu.[1]
6. Mecanismul este unul ce încurajează un comportament abuziv din partea angajatorilor. Viteza cu care angajatorul dispune va face imposibilă misiunea inspectorilor de muncă de a verifica respectarea prevederilor legale în ceea ce privește timpul de muncă și programul de lucru. Vom fi din nou martori, de data aceasta pe perioadă nedeterminată a unor comportamente abuzive precum cele întâlnite în starea de urgență (ex. angajați în somaj tehnic, platiți din bani publici și aflați la muncă sau lucrând în regim de telemuncă)!
7. Disperarea de a răspunde tuturor cerințelor mediului de afaceri este atât de mare încât există o inflație de reglementări și implicit de măsuri de sprijin. În același timp, în situația adoptării acestui act normativ vor funcționa în România 3 modele de sprijin pentru angajatori, toate facute declarativ în sprijinul angajaților dar în fapt dedicate mediului de afaceri (OUG 30/2020; OUG 92/2020 și acest proiect).

România nu mai are nici un fel de standarde în ceea ce privește protecția lucrătorilor! Se folosește orice ocazie pentru a sprijini mediul de afaceri să dispună în mod excesiv de lucrători! Este un mod în care altcineva trebuie să plătească pentru deciziile angajatorilor– angajații și generațiile următoare de lucrători, având în vedere că pentru finanțarea acestui program România se împrumută!

Cerem retragerea proiectului de ordonanță de urgență pentru modificarea Codului Muncii și înlocuirea acestuia cu un alt proiect elaborat în spiritul principiilor și standardelor europene.

În situația în care Guvernul nu va retrage acest proiect BNS va organiza acțiuni de protest!

Ne vedem în stradă!

Departamentul de Presa BNS

COMUNICAT_DE_PRESA_BNS_29_iunie

[1] România acordă prin proiectul de act normativ 75% din diferența de salariu brut – inclusiv impozitul si contributiile sociale, Germania acoperă diferențiat acest tip de sprijin – 60% din salariul net pentru perioade mai mici de 3 luni, 67% în cazul în care salariatul are un copil în întreținere și ajunge la 70, respectiv 77% doar din luna a patra. Contributiile sociale și impozitele în Germania sunt suportate integral de angajator. De asemenea Germania aplică acest mecanism pentru o perioadă limitată de timp, doar cu acordul reprezentanților salariaților, cu obligația de a nu concedia lucrătorii incluși în schema de sprijin.