EXPUNERE DE MOTIVE
- CONTEXTUL PROPUNERII
În temeiul Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene, statele membre trebuie să considere propriile politici economice și promovarea ocupării forței de muncă drept chestiuni de interes comun și să își coordoneze acțiunile în cadrul Consiliului. Consiliul trebuie să adopte orientări privind ocuparea forței de muncă (articolul 148), acestea trebuind să fie compatibile cu orientările generale ale politicilor economice (articolul 121).
În timp ce orientările generale ale politicilor economice rămân în vigoare pentru o perioadă nedefinită, orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă trebuie să fie întocmite în fiecare an. Orientările au fost adoptate inițial împreună („pachet integrat”) în 2010, stând la baza Strategiei Europa 2020. Orientările integrate au rămas stabile până în 2014, iar în 2015 au fost adoptate orientări integrate revizuite. În 2018, orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă au fost aliniate la principiile Pilonului european al drepturilor sociale proclamat în noiembrie 2017 de Parlamentul European, Consiliu și Comisie, pentru impulsionarea reformelor la nivel național și pentru a servi ca punct de reper pentru un proces reînnoit de convergență ascendentă desfășurat la nivelul întregii Europe, menit să promoveze condiții de muncă și de viață mai bune, și au rămas neschimbate în 2019. În 2020, acestea au fost aliniate pentru a integra elemente legate de consecințele crizei provocate de pandemia de COVID-19, de tranziția verde și cea digitală, precum și de obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU. În 2021, ele au fost menținute, considerentele fiind adaptate pentru a reflecta rezultatele Summitului social de la Porto și ale Planului de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale. În 2022, orientările au fost modificate pentru a adapta mesajul la contextul post-COVID-19, adăugând mai multe elemente legate de echitatea în tranziția verde, menționând inițiativele politice recente și adăugând elemente de politică deosebit de importante în contextul invaziei Ucrainei de către Rusia. În 2023, acestea sunt reportate din nou, ajustând considerentele pentru a reflecta noile obiective principale și naționale ale UE privind locurile de muncă, competențele și reducerea sărăciei, precum și inițiativele recente.
Alături de orientările generale ale politicilor economice, orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă sunt prezentate sub forma unei decizii a Consiliului privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre (partea a II-a a Orientărilor integrate) și furnizează baza pentru recomandările specifice fiecărei țări în domeniile respective.
„Orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă” revizuite sunt următoarele:
Orientarea 5: Stimularea cererii de forță de muncă
Orientarea 6: Îmbunătățirea ofertei de forță de muncă și ameliorarea accesului la locuri de muncă, dobândirea de aptitudini și competențe pe tot parcursul vieții
Orientarea 7: Îmbunătățirea funcționării piețelor muncii și a eficacității dialogului social
Orientarea 8: Promovarea egalității de șanse pentru toți, promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei
DECIZIE A CONSILIULUI
privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 148 alineatul (2),
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
având în vedere avizul Parlamentului European ([1]),
având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European ([2]),
după consultarea Comitetului Regiunilor,
având în vedere avizul Comitetului pentru ocuparea forței de muncă ([3]),
întrucât:
(1) Statele membre și Uniunea trebuie să depună eforturi în vederea elaborării unei strategii coordonate pentru ocuparea forței de muncă, în special pentru promovarea unei forțe de muncă competente, calificate și adaptabile, precum și a unor piețe ale muncii orientate către viitor și capabile să reacționeze la evoluția economiei, în vederea realizării obiectivelor de ocupare deplină a forței de muncă și de progres social, de creștere economică echilibrată, de nivel înalt de protecție și de îmbunătățire a calității mediului stabilite la articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE). Statele membre trebuie să considere promovarea ocupării forței de muncă drept o chestiune de interes comun și să își coordoneze acțiunile întreprinse în acest sens în cadrul Consiliului, ținând seama de practicile naționale legate de responsabilitățile partenerilor sociali.
(2) Uniunea trebuie să combată excluziunea socială și discriminările și să promoveze justiția și protecția sociale, precum și egalitatea între femei și bărbați, solidaritatea între generații și protecția drepturilor copilului, astfel cum se prevede la articolul 3 din TUE. La definirea și punerea în aplicare a politicilor și acțiunilor sale, Uniunea trebuie să țină seama de cerințele privind promovarea unui nivel ridicat al ocupării forței de muncă, garantarea unei protecții sociale corespunzătoare, combaterea sărăciei și a excluziunii sociale, precum și de cerințele privind un nivel ridicat de educație, de formare profesională și de protecție a sănătății umane, astfel cum se prevede la articolul 9 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).
(3) În conformitate cu TFUE, Uniunea a elaborat și a pus în aplicare instrumente de coordonare pentru politicile economice și de ocupare a forței de muncă. Ca parte a acestor instrumente, orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre („orientările”) prevăzute în anexa la Decizia (UE) 2022/2296 a Consiliului ([4]), împreună cu orientările generale pentru politicile economice ale statelor membre și ale Uniunii prevăzute în Recomandarea (UE) 2015/1184 a Consiliului ([5]), formează orientările integrate. Acestea trebuie să ghideze punerea în aplicare a politicilor în statele membre și în Uniune, reflectând interdependența dintre statele membre. Setul rezultat de politici și de reforme coordonate europene și naționale trebuie să constituie un mix global adecvat și sustenabil de politici economice, de ocupare a forței de muncă și sociale, care ar trebui să ducă la efecte colaterale pozitive pentru piețele muncii și pentru societate în general și să răspundă în mod eficace la provocările pe termen mediu și lung, precum și la impactul crizelor, cum ar fi criza provocată de pandemia de COVID-19 și, mai recent, războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și creșterea costului vieții.
(4) Pentru a consolida progresul economic și social, pentru a sprijini tranziția verde și cea digitală, pentru a consolida baza industrială a UE și pentru a realiza piețe ale muncii favorabile incluziunii, competitive și reziliente în Uniune, statele membre ar trebui să abordeze deficitul de forță de muncă și lipsa de personal calificat și să promoveze educația, formarea, educația și formarea profesională orientată spre viitor de calitate și perfecționarea și recalificarea pe tot parcursul vieții, precum și politici active eficace privind piața muncii și oportunități de carieră îmbunătățite, prin consolidarea legăturilor dintre sistemul de învățământ și piața muncii și prin recunoașterea aptitudinilor, cunoștințelor și competențelor dobândite prin învățarea nonformală și informală.
(5) Orientările sunt conforme cu Pactul de stabilitate și de creștere, cu legislația existentă a Uniunii și cu diversele inițiative ale Uniunii, inclusiv cu recomandările Consiliului din 14 iunie 2021 ([6]), din 29 noiembrie 2021 ([7]), din 5 aprilie 2022 ([8]), din 16 iunie 2022 ([9]), din 28 noiembrie 2022 ([10]), din 8 decembrie 2022 ([11]) și din 30 ianuarie 2023 ([12]), Recomandarea Comisiei din 4 martie 2021 ([13]), Rezoluția Consiliului din 26 februarie 2021 ([14]), cu comunicările Comisiei privind construirea unei economii în serviciul cetățenilor: un plan de acțiune pentru economia socială ([15]), Planul de acțiune pentru educația digitală 2021-2027 ([16]), Strategia privind drepturile persoanelor cu handicap 2021-2030 ([17]), pachetul privind ocuparea forței de muncă pentru persoanele cu handicap ([18]), Strategia europeană în materie de îngrijire([19]), Un Plan industrial al Pactului verde pentru era cu zero emisii nete ([20]), consolidarea dialogului social în Uniunea Europeană ([21]), O mai bună evaluare a impactului distributiv al politicilor statelor membre ([22]), Decizia (UE) 2021/2316 a Parlamentului European și a Consiliului ([23]), Directivele Parlamentului European și ale Consiliului din 19 octombrie 2022 ([24]), din 23 noiembrie 2022 ([25]) și din mai 2023 ([26]), Decizia Parlamentului European și a Consiliului privind Anul european al competențelor 2023 ([27]), Comunicarea Comisiei și propunerea de recomandare a Consiliului privind condițiile-cadru pentru economia socială ([28]) și propunerile Comisiei privind revizuirea guvernanței economice din 26 aprilie 2023.
(6) Semestrul european reunește diferitele instrumente într-un cadru global pentru o coordonare și o supraveghere multilaterală integrată a politicilor economice și de ocupare a forței de muncă din cadrul Uniunii. Având drept obiective durabilitatea mediului, productivitatea, echitatea și stabilitatea macroeconomică, semestrul european integrează principiile Pilonului european al drepturilor sociale și ale instrumentului de monitorizare a acestuia, tabloul de bord social, și prevede un dialog intens cu partenerii sociali, societatea civilă și alte părți interesate. Acesta sprijină realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă. Politicile economice și de ocupare a forței de muncă ale Uniunii și ale statelor membre ar trebui să fie însoțite de tranziția echitabilă a Europei către o economie neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei, durabilă din punctul de vedere al mediului și digitală, îmbunătățind totodată competitivitatea, asigurând condiții de muncă adecvate, încurajând inovarea, promovând justiția socială, egalitatea de șanse și convergența socioeconomică ascendentă și combătând inegalitățile și disparitățile regionale.
(7) Schimbările climatice și alte provocări legate de mediu, necesitatea de a asigura o tranziție verde echitabilă, o trecere mai accentuată către independența energetică, o competitivitate sporită a industriilor cu zero emisii nete și necesitatea de a asigura autonomia strategică deschisă a Europei, precum și digitalizarea, inteligența artificială, intensificarea telemuncii, economia platformelor și schimbările demografice transformă profund economiile și societățile europene. Uniunea și statele sale membre trebuie să colaboreze pentru a aborda în mod eficace și proactiv evoluțiile structurale respective și a adapta sistemele existente în funcție de necesități, recunoscând interdependența strânsă a economiilor și a piețelor forței de muncă ale statelor membre și a politicilor conexe. Sunt necesare, în acest sens, măsuri de politică coordonate, ambițioase și eficace, atât la nivelul Uniunii, cât și la nivel național, recunoscând în același timp rolul partenerilor sociali, în conformitate cu TFUE și cu dispozițiile Uniunii privind guvernanța economică, ținând seama de Pilonul european al drepturilor sociale. Astfel de măsuri de politică ar trebui să cuprindă un stimulent pentru investiții sustenabile, un angajament reînnoit privind reforme eșalonate în mod corespunzător care să îmbunătățească creșterea economică durabilă și favorabilă incluziunii, crearea de locuri de muncă de calitate, productivitatea, condițiile de muncă adecvate, coeziunea socială și teritorială, convergența socioeconomică în sens ascendent, reziliența și exercitarea responsabilității fiscale. Astfel cum se arată în Recomandarea Consiliului din 16 iunie 2022 privind învățarea pentru tranziția verde și dezvoltarea durabilă, integrarea sistematică a dimensiunii educației și formării în alte politici legate de tranziția verde și de dezvoltarea durabilă având drept perspectivă tot parcursul vieții poate sprijini punerea în aplicare a acestor politici. Ar trebui să se acorde sprijin din cadrul programelor de finanțare existente ale Uniunii și, în special, din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență instituit prin Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului ([29]) și al fondurilor politicii de coeziune, inclusiv din cadrul Fondului social european Plus instituit prin Regulamentul (UE) 2021/1057 al Parlamentului European și al Consiliului ([30]) și al Fondului european de dezvoltare regională reglementat prin Regulamentul (UE) 2021/1058 al Parlamentului European și al Consiliului ([31]), precum și din cadrul Fondului pentru o tranziție justă instituit prin Regulamentul (UE) 2021/1056 al Parlamentului European și al Consiliului ([32]). Măsurile de politică ar trebui să combine măsuri legate de cerere cu măsuri legate de ofertă, ținându-se seama, în același timp, de impactul lor economic, de impactul acestora asupra mediului, asupra ocupării forței de muncă și de impactul social.
(8) Pilonul european al drepturilor sociale, proclamat de Parlamentul European, Consiliu și Comisie în noiembrie 2017 ([33]), stabilește 20 de principii și drepturi care au scopul de a sprijini buna funcționare și echitatea piețelor muncii și a sistemelor de protecție socială și care sunt structurate în jurul a trei categorii: egalitate de șanse și acces la piața muncii, condiții de muncă echitabile, protecție socială și incluziune socială. Principiile și drepturile ghidează direcția strategică a Uniunii, asigurând faptul că tranzițiile către neutralitatea climatică și durabilitatea mediului, digitalizare și schimbările demografice sunt echitabile și juste din punct de vedere social și mențin coeziunea teritorială. Pilonul european al drepturilor sociale, alături de tabloul de bord social care îl însoțește, constituie un cadru de referință pentru monitorizarea ocupării forței de muncă și a performanței sociale a statelor membre, pentru stimularea reformelor și a investițiilor la nivel național, regional și local și pentru reconcilierea aspectului social cu exigențele pieței în economia modernă de astăzi, inclusiv prin promovarea economiei sociale. La 4 martie 2021, Comisia a prezentat un plan de acțiune pentru punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale („planul de acțiune”), care include obiective principale ale UE ambițioase, dar realiste privind ocuparea forței de muncă, competențele și reducerea sărăciei și obiective secundare complementare pentru 2030, precum și tabloul de bord social revizuit.
(9) Astfel cum au recunoscut șefii de stat sau de guvern cu ocazia Summitului social de la Porto care a avut loc la 8 mai 2021, punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale va consolida eforturile Uniunii către o tranziție digitală, verde și echitabilă și va contribui la realizarea unei convergențe sociale și economice ascendente și la abordarea provocărilor demografice. Ei au subliniat că dimensiunea socială, dialogul social și implicarea activă a partenerilor sociali se află în centrul unei economii sociale de piață cu grad ridicat de competitivitate și au salutat noile obiective principale ale Uniunii. Astfel cum s-a stabilit în Agenda strategică a Consiliului European 2019-2024, aceștia și-au afirmat hotărârea de a consolida în continuare punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale la nivelul Uniunii și la nivel național, acordând atenția cuvenită competențelor respective și principiilor subsidiarității și proporționalității. În cele din urmă, aceștia au subliniat importanța urmăririi îndeaproape, inclusiv la cel mai înalt nivel, a progreselor înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale și a obiectivelor principale ale Uniunii pentru 2030.
(10) Obiectivele principale ale UE pentru 2030 privind ocuparea forței de muncă (cel puțin 78 % din populația cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani ar trebui să aibă un loc de muncă), competențele (cel puțin 60 % din totalul adulților ar trebui să participe la activități de formare profesională în fiecare an) și reducerea sărăciei (minimum 15 milioane de persoane mai puțin expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială, inclusiv cinci milioane de copii), care au fost salutate de liderii UE la Porto și de Consiliul European în iunie 2021, vor contribui, împreună cu tabloul de bord social, la monitorizarea progreselor înregistrate în direcția punerii în aplicare a principiilor Pilonului european al drepturilor sociale ca parte a cadrului de coordonare a politicilor în contextul semestrului european. În plus, Angajamentul social de la Porto a invitat statele membre să stabilească obiective naționale ambițioase care, ținând seama în mod corespunzător de poziția inițială a fiecărei țări, ar trebui să constituie o contribuție adecvată la realizarea obiectivelor principale ale Uniunii pentru 2030. În perioada septembrie 2021-iunie 2022, la invitația Comisiei, statele membre și-au prezentat obiectivele naționale. În cadrul Consiliului EPSCO din iunie 2022, miniștrii au subliniat importanța urmăririi îndeaproape a progreselor înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale și a obiectivelor principale ale Uniunii pentru 2030. În acest context, țintele naționale sunt acum incluse în Raportul comun privind ocuparea forței de muncă pentru 2023 și vor fi integrate în continuare în instrumentele de monitorizare ale semestrului european. În plus, organismele consultative ale EPSCO au finalizat mesajele-cheie care să stea la baza dezbaterii privind semestrul european organizate în cadrul EPSCO în luna iunie cu privire la un posibil cadru de consolidare a evaluării și monitorizării riscurilor la adresa convergenței sociale ascendente în Uniune.
(11) În urma invadării Ucrainei de către Rusia, în concluziile sale din 24 februarie 2022, Consiliul European a condamnat acțiunile Rusiei, care încearcă să submineze securitatea și stabilitatea europeană și mondială, și și-a exprimat solidaritatea cu poporul ucrainean, subliniind încălcarea dreptului internațional și a principiilor Cartei Organizației Națiunilor Unite. În contextul actual, protecția temporară, astfel cum a fost acordată prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/382 ([34]) a Consiliului, care activează Directiva 2001/55/CE, asigură asistență rapidă și eficace persoanelor strămutate care fug din calea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei în țările europene și le permite acestora să beneficieze de drepturi minime în întreaga Uniune care oferă un nivel adecvat de protecție. Participând la piețele muncii din Europa, persoanele strămutate din Ucraina pot contribui la consolidarea economiei Uniunii și își pot ajuta țara și pe locuitorii acesteia. În viitor, experiența și competențele dobândite pot contribui la reconstrucția Ucrainei. În ceea ce-i privește pe copiii și adolescenții neînsoțiți, protecția temporară le conferă dreptul la tutelă legală și acces la educație și îngrijire. Statele membre ar trebui să-i implice pe partenerii sociali în conceperea, punerea în aplicare și evaluarea măsurilor de politică menite să abordeze problemele în materie de ocupare a forței de muncă și de competențe, inclusiv recunoașterea calificărilor, provocate de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Partenerii sociali joacă un rol esențial în atenuarea efectelor războiului în ceea ce privește menținerea ocupării forței de muncă și producția.
(12) Reformele pieței muncii, inclusiv mecanismele de stabilire a salariilor la nivel național, ar trebui să respecte practicile naționale de dialog social și autonomia partenerilor sociali, în vederea asigurării unor salarii echitabile care să permită un nivel de trai decent, o creștere durabilă și o convergență socioeconomică ascendentă. Acestea ar trebui să ofere oportunitatea necesară pentru o analiză amplă a factorilor socioeconomici, inclusiv a îmbunătățirilor posibile în ceea ce privește sustenabilitatea, competitivitatea, inovarea, crearea de locuri de muncă de calitate, condițiile de muncă, sărăcia persoanelor încadrate în muncă, educația, formarea și competențele, sănătatea publică și protecția și incluziunea socială, precum și veniturile reale. În acest sens, Mecanismul de redresare și reziliență și alte fonduri ale Uniunii sprijină statele membre în punerea în aplicare a unor reforme și investiții care sunt conforme cu prioritățile Uniunii, făcând economiile și societățile europene mai sustenabile, mai reziliente și mai bine pregătite pentru tranziția verde și cea digitală în contextul în schimbare care a urmat după pandemia de COVID-19. Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a agravat și mai mult provocările socioeconomice preexistente. Statele membre și Uniunea ar trebui să continue să se asigure că impactul social, economic și cel asupra ocupării forței de muncă sunt atenuate și că tranzițiile sunt echitabile și juste din punct de vedere social, având în vedere, de asemenea, faptul că îmbunătățirea autonomiei strategice deschise și accelerarea tranziției verzi vor contribui la reducerea dependenței de importurile de energie și de alte produse și tehnologii strategice, în special din Rusia. Este esențial să fie consolidată reziliența și să fie continuate eforturile în direcția unei societăți incluzive și reziliente, în care cetățenii să fie protejați și capabili să anticipeze și să gestioneze schimbările, fiind totodată în măsură să participe activ în societate și în economie.
Este necesar un set coerent de politici active în domeniul pieței muncii, constând în stimulente temporare și specifice pentru angajare și tranziție, politici în materie de competențe, inclusiv privind învățarea pentru tranziția verde și dezvoltarea durabilă, și servicii de ocupare a forței de muncă specifice, eficace și adaptabile, pentru a sprijini tranzițiile de pe piața muncii, având în vedere, de asemenea, transformarea verde și cea digitală, astfel cum se subliniază, printre altele, în Recomandarea (UE) 2021/402 a Comisiei și în Recomandarea Consiliului din 16 iunie 2022 privind asigurarea unei tranziții echitabile către neutralitatea climatică. Ar trebui să fie promovate condițiile de muncă decente, inclusiv securitatea și sănătatea în muncă și sănătatea fizică și mintală a lucrătorilor.
(13) Este necesar ca discriminarea să fie combătută sub toate formele sale, egalitatea de gen să fie asigurată, iar ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor să fie sprijinită. Este necesar să se asigure acces egal și oportunități pentru toți și să se reducă sărăcia și excluziunea socială, în special a copiilor, a persoanelor cu handicap și a romilor, în special prin asigurarea unei funcționări eficace a piețelor muncii și a unor sisteme de protecție socială adecvate și favorabile incluziunii, astfel cum se prevede în Recomandarea Consiliului din 8 noiembrie 2019 și în Recomandarea Consiliului din 30 ianuarie 2023 privind un venit minim adecvat care să asigure incluziunea activă ([35]) și prin înlăturarea barierelor din calea educației favorabile incluziunii și orientate spre viitor, a formării, a învățării pe tot parcursul vieții și a participării pe piața muncii, inclusiv prin investiții în educația și îngrijirea timpurie, în conformitate cu Garanția europeană pentru copii și cu Recomandarea Consiliului privind educația și îngrijirea timpurie: obiectivele de la Barcelona pentru 2030 și în competențele digitale și verzi, în conformitate cu Planul de acțiune pentru educația digitală și cu Recomandarea Consiliului privind învățarea pentru tranziția verde și pentru dezvoltarea durabilă, precum și cu Recomandarea Consiliului privind căile către succesul școlar. Accesul echitabil și în timp util la servicii de îngrijire pe termen lung de înaltă calitate și la prețuri abordabile, în conformitate cu Recomandarea Consiliului privind accesul la servicii de îngrijire pe termen lung de înaltă calitate și la prețuri abordabile, precum și la servicii de asistență medicală, inclusiv prevenirea și promovarea asistenței medicale, sunt deosebit de relevante, având în vedere, de asemenea, potențialele riscuri viitoare pentru sănătate și în contextul îmbătrânirii societăților. Potențialul persoanelor cu handicap de a contribui la creșterea economică și la dezvoltarea socială ar trebui valorificat într-o mai mare măsură, în conformitate cu Strategia privind drepturile persoanelor cu handicap ([36]), în care statele membre au fost invitate să stabilească obiective pentru persoanele cu handicap legate de ocuparea forței de muncă și de învățarea în rândul adulților. Noile tehnologii și locurile de muncă în continuă evoluție din întreaga Uniune permit o organizare mai flexibilă a muncii, precum și o productivitate îmbunătățită și un echilibru între viața profesională și cea privată, contribuind în același timp la angajamentele verzi ale UE. Acestea generează, de asemenea, noi provocări pentru piața muncii, care afectează condițiile de muncă, sănătatea și siguranța la locul de muncă și accesul la protecție socială. Statele membre ar trebui să se asigure că noile forme de organizare a muncii se reflectă în locuri de muncă de calitate și în locuri de muncă sănătoase, menținând drepturile lucrătorilor și pe cele sociale consacrate și consolidând modelul social european.
(14) Orientările integrate ar trebui să servească drept bază pentru recomandările specifice fiecărei țări pe care Consiliul le poate adresa statelor membre. Statele membre trebuie să utilizeze pe deplin resursele din cadrul REACT-EU, instituit prin Regulamentul (UE) 2020/2221 al Parlamentului European și al Consiliului ([37]), care consolidează fondurile politicii de coeziune pentru perioada 2014-2020 și Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD) până în 2023. Din cauza actualei crize ucrainene, Regulamentul (UE) 2020/2221 a fost completat ulterior prin Regulamentul (UE) 2022/562 al Parlamentului European și al Consiliului ([38]), precum și printr-o nouă modificare a Regulamentului (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului ([39]) privind creșterea prefinanțării pentru REACT-EU și printr-un nou cost unitar pentru a contribui la accelerarea integrării a persoanelor care părăsesc Ucraina și intră în Uniune, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) 2022/613 al Parlamentului European și al Consiliului ([40]).
În plus, pentru perioada de programare 2021-2027, statele membre ar trebui să utilizeze pe deplin Fondul social european Plus, Fondul european de dezvoltare regională, Mecanismul de redresare și reziliență și alte fonduri ale Uniunii, inclusiv Fondul pentru o tranziție justă, precum și InvestEU instituit prin Regulamentul (UE) 2021/523 al Parlamentului European și al Consiliului ([41]), pentru a stimula ocuparea forței de muncă și investițiile sociale de calitate, pentru a combate sărăcia și excluziunea socială, pentru a combate discriminarea, pentru a asigura accesibilitatea și a promova oportunitățile de perfecționare și de recalificare a forței de muncă, învățarea pe tot parcursul vieții și educația și formarea de înaltă calitate pentru toți, inclusiv alfabetizarea digitală și competențele digitale, cu scopul de a le oferi cunoștințele și calificările necesare pentru o economie digitală și verde. Statele membre trebuie, de asemenea, să utilizeze pe deplin Fondul european de ajustare la globalizare pentru lucrătorii disponibilizați instituit prin Regulamentul (UE) 2021/691 al Parlamentului European și al Consiliului ([42]) pentru a sprijini lucrătorii disponibilizați ca urmare a unor evenimente majore de restructurare, cum ar fi pandemia de COVID-19, a transformărilor socioeconomice care sunt rezultatul unor tendințe mai globale și a schimbărilor tehnologice și de mediu. Cu toate că se adresează statelor membre și Uniunii, orientările integrate ar trebui să fie puse în aplicare în parteneriat cu toate autoritățile naționale, regionale și locale, implicând îndeaproape parlamentele, precum și partenerii sociali și reprezentanții societății civile.
(15) Comitetul pentru ocuparea forței de muncă și Comitetul pentru protecție socială trebuie să monitorizeze modul în care sunt puse în aplicare politicile relevante având în vedere orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă, în concordanță cu mandatele lor întemeiate pe tratate. Comitetele respective și alte grupuri de pregătire ale Consiliului implicate în coordonarea politicilor economice și sociale trebuie să colaboreze îndeaproape. Ar trebui menținut dialogul în materie de politici între Parlamentul European, Consiliu și Comisie, în special în ceea ce privește orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre.
(16) Comitetul pentru protecție socială a fost consultat,
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre, astfel cum sunt prevăzute în anexa la Decizia (UE) 2022/2296 a Consiliului, sunt menținute pentru anul 2023 și trebuie luate în considerare de către statele membre în cadrul politicilor de ocupare a forței de muncă și al programelor de reformă.
Articolul 2
Prezenta decizie se adresează statelor membre.
Adoptată la Bruxelles,
Pentru Consiliu,
Președintele
[1] Avizul din PM DATE 2023 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial).
[2] Avizul din PM DATE 2023 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial).
[3] Avizul din PM DATE 2023 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial).
[4] Decizia (UE) 2022/2296 a Consiliului din 21 noiembrie 2022 privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre (JO L 304, 24.11.2022, p. 67).
[5] Recomandarea (UE) 2015/1184 a Consiliului din 14 iulie 2015 privind orientările generale pentru politicile economice ale statelor membre și ale Uniunii Europene (JO L 192, 18.7.2015, p. 27).
[6] Recomandarea Consiliului din 14 iunie 2021 de instituire a unei Garanții europene pentru copii (JO L 223, 22.6.2021, p. 14).
[7] Recomandarea Consiliului din 29 noiembrie 2021 privind abordările bazate pe învățarea mixtă pentru un învățământ primar și secundar de înaltă calitate și incluziv (JO C 504, 14.12.2021, p. 21).
[8] Recomandarea Consiliului din 5 aprilie 2022 privind crearea de punți pentru o cooperare europeană eficace în domeniul învățământului superior (JO C 160, 13.4.2022, p. 1).
[9] Recomandare a Consiliului din 16 iunie 2022 privind o abordare europeană a microcertificatelor pentru învățarea pe tot parcursul vieții și capacitatea de inserție profesională (JO C 243, 27.6.2022, p. 10), Recomandare a Consiliului din 16 iunie 2022 privind conturile personale de învățare (JO C 243, 27.6.2022, p. 26), Recomandare a Consiliului din 16 iunie 2022 privind asigurarea unei tranziții echitabile către neutralitatea climatică (JO C 243, 27.6.2022, p. 35) și Recomandare a Consiliului din 16 iunie 2022 privind învățarea pentru tranziția verde și dezvoltarea durabilă (JO C 243, 27.6.2022, p. 1).
[10] Recomandarea Consiliului din 28 noiembrie 2022 privind căile către succesul școlar și de înlocuire a Recomandării Consiliului din 28 iunie 2011 privind politicile de reducere a părăsirii timpurii a școlii (JO C 469, 9.12.2022, p. 1).
[11] Recomandarea Consiliului din 8 decembrie 2022 privind accesul la servicii de îngrijire pe termen lung de înaltă calitate și accesibile din punct de vedere financiar (JO C 476, 15.12.2022, p. 1) și Recomandarea a Consiliului din 8 decembrie 2022 privind educația și îngrijirea timpurie a copiilor: obiectivele de la Barcelona pentru 2030 (JO C 484, 20.12.2022, p. 1).
[12] Recomandarea Consiliului din 30 ianuarie 2023 privind un venit minim adecvat care să asigure incluziunea activă (JO C 41, 3.2.2023, p. 1).
[13] Recomandarea (UE) 2021/402 a Comisiei din 4 martie 2021 referitoare la un sprijin activ eficace pentru ocuparea forței de muncă în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19 (EASE), (JO L 80, 8.3.2021, p. 1).
[14] Rezoluția Consiliului privind un cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării în perspectiva realizării și dezvoltării în continuare a spațiului european al educației (2021-2030) (JO C 66, 26.2.2021, p. 1).
[15] COM(2021) 778 final.
[16] COM(2020) 624 final.
[17] COM(2021) 101 final.
[18] Pachetul privind ocuparea forței de muncă în rândul persoanelor cu handicap pentru a îmbunătăți accesul acestora la piața forței de muncă – Ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziune – Comisia Europeană (europa.eu).
[19] COM(2022) 440 final.
[20] COM(2023) 62 final.
[21] COM(2023) 38 și 40 final.
[22] COM(2022) 494 final.
[23] Decizia (UE) 2021/2316 a Parlamentului European și a Consiliului din 22 decembrie 2021 privind Anul european al tineretului (2022), (JO L 462, 28.12.2021, p. 1).
[24] Directiva (UE) 2022/2041 a Parlamentului European și a Consiliului din 19 octombrie 2022 privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană (JO L 275, 25.10.2022, p. 33).
[25] Directiva (UE) 2022/2381 a Parlamentului European și a Consiliului din 23 noiembrie 2022 privind consolidarea echilibrului de gen în rândul administratorilor societăților cotate la bursă și măsuri conexe (JO L 315, 7.12.2022, p. 44).
[26] Directiva Parlamentului European și a Consiliului [(UE) 2023/…… din …] de consolidare a aplicării principiului egalității de remunerare pentru aceeași muncă sau pentru o muncă de aceeași valoare.
[27] Decizia (UE) 2023/936 a Parlamentului European și a Consiliului din 10 mai 2023 privind Anul european al competențelor (JO L 125, 11.5.2023, p. 1).
[28] …
[29] Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență (JO L 57, 18.2.2021, p. 17).
[30] Regulamentul (UE) 2021/1057 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 de instituire a Fondului social european Plus (FSE+) și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1296/2013 (JO L 231, 30.6.2021, p. 21).
[31] Regulamentul (UE) 2021/1058 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 privind Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune (JO L 231, 30.6.2021, p. 60).
[32] Regulamentul (UE) 2021/1056 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 de instituire a Fondului pentru o tranziție justă (JO L 231, 30.6.2021, p. 1).
[33] Proclamația interinstituțională privind Pilonul european al drepturilor sociale (JO C 428, 13.12.2017, p. 10).
[34] Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/382 a Consiliului din 4 martie 2022 de constatare a existenței unui aflux masiv de persoane strămutate din Ucraina în înțelesul articolului 5 din Directiva 2001/55/CE și având drept efect introducerea unei protecții temporare (JO L 71, 4.3.2022, p. 1).
[35] Recomandarea Consiliului din 30 ianuarie 2023 privind un venit minim adecvat care să asigure incluziunea activă (JO C 41, 3.2.2023, p. 1).
[36] COM(2021) 101 final.
[37] Regulamentul (UE) 2020/2221 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 decembrie 2020 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1303/2013 în ceea ce privește resursele suplimentare și măsurile de implementare cu scopul de a oferi asistență pentru sprijinirea ameliorării efectelor provocate de criză în contextul pandemiei de COVID-19 și al consecințelor sale sociale și pentru pregătirea unei redresări verzi, digitale și reziliente a economiei (REACT-EU) (JO L 437, 28.12.2020, p. 30).
[38] Regulamentul (UE) 2022/562 al Parlamentului European și al Consiliului din 6 aprilie 2022 de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1303/2013 și (UE) nr. 223/2014 în ceea ce privește Acțiunea de coeziune pentru refugiații din Europa (CARE) (JO L 109, 8.4.2022, p. 1).
[39] Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 de stabilire a dispozițiilor comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziție justă și Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură și de stabilire a normelor financiare aplicabile acestor fonduri, precum și Fondului pentru azil, migrație și integrare, Fondului pentru securitate internă și Instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor și politica de vize (JO L 231, 30.6.2021, p. 159).
[40] Regulamentul (UE) 2022/613 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 aprilie 2022 de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1303/2013 și (UE) nr. 223/2014 în ceea ce privește majorarea prefinanțării din resursele REACT-EU și stabilirea unui cost unitar (JO L 115, 13.4.2022, p. 38).
[41] Regulamentul (UE) 2021/523 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 martie 2021 de instituire a Programului InvestEU și de modificare a Regulamentului (UE) 2015/1017 (JO L 107, 26.3.2021, p. 30).
[42] Regulamentul (UE) 2021/691 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 aprilie 2021 privind Fondul european de ajustare la globalizare pentru lucrătorii disponibilizați (FEG) și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1309/2013 (JO L 153, 3.5.2021, p. 48).