Este important sa vorbim despre colegii nostri, sa aratam munca si rezultatele lor, sa ne cunoastem mai bine intre noi si sa cerem recunoasterea importantei activitatilor noastre in toate unitatile subordonate Ministerului Tineretului si Sportului. Mai jos un articol de Florin Stefanescu – desteptarea.ro, un interviu cu colega noastra Theodora Jacotă, consilier superior I în cadrul Compartimentului Tineret la Direcția Județeană pentru Sport și Tineret (DJST) Bacău.
„Mă simt ca o «punte» între trecut și viitor. Sunt copilul anilor ’70-’80, iar Tinerețea am început-o de la Revoluție încoace și tot într-o Tinerețe o țin. Toate la mine încep cu litera T – prenumele meu (Theodora); profilul activității ce am absolvit-o în 1995 Turism și servicii din cadrul Facultății de Științe Economice, Universitatea «Al. I. Cuza» Iași, sectorul de Tineret de care mă ocup din cadrul DJST Bacău, cu cele două componente: Tabere și Tineret. Sunt unul dintre puținii copii, din familie de profesori (ai anilor ’70-’90) care nu a fost lăsat în tabere…din prea multă grijă! Dar am susținut TABERELE în tot ceea ce înseamnă istoricul, activitatea și importanța lor.
Debutul meu în activitatea profesională cu ele a început. Am crezut în ele, dar nu poți face față, fără susținere. În 1999, pe 1 aprilie mi-am început activitatea la Agenția Teritorială a Taberelor și Turismului Școlar Bacău, ca instructor la tabere. A fost o perioadă frumoasă, dar foarte grea, în condițiile în care la acea vreme funcționau toate cele șase tabere școlare ale județului și aveam primiri în grad de ocupare de aproape 100% și trimiteri în multe tabere din țară, unele dintre ele nemaiexistând în rețeaua actuală a Ministerului Tineretului și Sportului, de care aparținem acum. Bacăul avea renume prin Tabăra de limba engleză de la Valea Budului care era organizată cu străini, vorbitori de limbă engleză. Aveam două tabere în Calendarul Activităților Extrașcolare (la acea vreme aparțineam de Ministerul Educației) pe care le avem și astăzi: Tabăra de Artă «George Apostu» care s-a transformat în Tabăra Națională de Artă Valea Budului, respectiv Tabăra de Folclor «Acasă la Noi», acum numindu-se Tabăra Națională de Cultură Etnografică Românească și Folclor «Acasă la Noi». Pentru că erau «moștenite», am mai făcut un proiect nou, Tabăra Națională de Dans Sportiv, Modern și de Societate «Let’s Dance!».
Diferența era că înainte treceai doar denumire, participanți, locație și sumă. Acum altfel stau lucrurile. Cererea de finanțare trebuie întocmită după Metodologia special întocmită acestui gen de tabere de comisia de specialitate din cadrul Ministerului Tineretului și Sportului, aprobată prin ordin de ministru și publicată în Monitorul Oficial. Altă comisie evaluează și califică sau descalifică aceste tabere naționale. În 2005, ne-am transformat în Direcția pentru Tineret, termenul Tabere dispărând din titulatura instituției. Atunci s-a produs și declinul. Compartimentul de Tineret care aparținea fostei instituții a fost mutat la noi, Agenția Teritorială a Taberelor și Turismului Școlar Bacău devenind Direcția pentru Tineret a județului Bacău. Ritmul degradării bazelor actuale creștea de la an la an și nu a mai existat interesul pentru păstrarea și întreținerea lor.
Începând din 2005, au fost realizate tabere sociale și tabere pentru elevi cu handicap, prin distribuirea de sume, special pentru acest gen de tabere. Deci activitatea nu a stat în loc. În 2010, a avut loc o nouă transformare. Direcția pentru Tineret a județului Bacău s-a unit cu Direcția pentru Sport, transformându-ne în DJST Bacău. A fost o unire a activității celor două direcții nu o monopolizare, a Direcției de Tineret de către Direcția de Sport, cum unii cârcotași, la acea vreme, au lăsat impresia că ar fi. Drept plocon, m-am pricopsit și cu activitatea de Tineret, foștii colegi de Tineret plecând spre alte domenii.
Am primit cu reticență noile atribuții. Dar, încet-încet, mi-am dat seama că Tineretul pe mine mă căuta și mă dorea. Am îmbinat ce știam, cu ce trebuia să fac în plus. Tebuie să-ți placă ceea ce faci și să reziști stress-ului zilelor noastre. Oricât de mult înveți, muncești sau călătorești nu ai mai mare satisfacție prin faptul că o să cunoști Oameni. Fiecare e construit altfel și are modul lui de-a fi. Îți rămân în minte cei care te fac să tresari prin inteligența lor, felul lor de-a fi, modul de implicare, completându-te în finalizarea unui eveniment, necondiționat.
În ceea ce fac, mă consider profesionistă. Ce nu am putut suporta în viața asta a fost aroganța și răutatea. Prostia o tolerez, dar dacă ești și prost, și rău… De un lucru sunt sigură. Totul se plătește în lumea asta! Cine face rău prin fapte și vorbe invidia le macină sufletul, mai devreme sau mai târziu o să primească ceea e merită.”