Deficitul de forță de muncă din UE afectează o varietate de ocupații și sectoare la toate nivelurile de competențe, inclusiv asistența medicală, îngrijirea pe termen lung și activitățile de asistență socială, construcțiile, industria prelucrătoare, transportul și depozitarea, serviciile de cazare și alimentație publică, ingineria, activitățile tehnice și științifice și tehnologia informației și comunicațiilor (TIC). Există lacune previzibile în materie de competențe în domenii esențiale pe măsură ce UE se adaptează la o lume în schimbare. În condițiile aplicării unor politici corespunzătoare, tranziția verde va crea între 1 și 2,5 milioane de locuri de muncă suplimentare până în 2030. Tranziția digitală va spori atât cererea de expertiză în domeniul TIC de înalt nivel, cât și de competențe digitale de bază, UE având nevoie în prezent de 11 milioane de profesioniști în domeniul TIC pentru a-și atinge obiectivul de 20 de milioane angajați până în 2030.
***
În abordarea deficitului de forță de muncă și de competențe, prima prioritate a UE este maximizarea potențialului forței de muncă interne.
Dialogul cu partenerii sociali este esențial pentru acest proces, la fel ca și creșterea atractivității ocupării forței de muncă, în special prin abordarea condițiilor de muncă inadecvate, promovarea egalității de șanse și combaterea discriminării. Numeroase acțiuni sunt deja în desfășurare:
* 18 parteneriate la scară largă pentru competențe, în cadrul pactului privind competențele, reunesc partenerii sociali și părțile interesate în ceea ce privește recalificarea a milioane de persoane, în timp ce alte parteneriate sunt în curs de pregătire.
* Pentru a accelera și facilita recunoașterea competențelor digitale[1], s-a lansat un proiect-pilot pentru un certificat european de competențe digitale ca marcă de calitate pentru acreditarea competențelor digitale, împreună cu un cadru al competențelor digitale, ce servește drept referință pentru competențele digitale.
* Majoritatea statelor membre urmăresc reforme semnificative ale uceniciei, sprijinite de Comisie prin intermediul Alianței europene pentru ucenicii.
* Fondurile UE investesc aproximativ 65 de miliarde EUR[2] în formare. Acest lucru include contribuția la dezvoltarea a 100 de proiecte pentru centrele de excelență profesională din domenii precum tehnologia avansată sau inteligența artificială.
* UE investește peste 1,1 miliarde EUR[3] în lansarea a cel puțin 60 de alianțe ale universităților europene, care implică peste 500 de instituții de învățământ superior acționând ca pionieri pentru a oferi competențe adaptate exigențelor viitorului studenților și cursanților pe tot parcursul vieții.
* Politica și finanțarea UE promovează perfecționarea și recalificarea eficace. Aproximativ jumătate din statele membre depun eforturi pentru a crea conturi personale de învățare[4], cu scopul de a oferi fiecărui adult șansa de a beneficia de formare relevantă pentru piața forței de muncă. Microcertificarea reprezintă un instrument eficace de perfecționare și recalificare ce poate acoperi lacunele emergente în materie de competențe[5].
* Mecanismul de stimulare a talentelor va sprijini regiunile în ceea ce privește formarea, păstrarea și atragerea persoanelor cu competențe, în special cele care se confruntă cu plecări semnificative de lucrători ca parte a valorificării talentelor din regiunile Europei[6].
* Recomandarea Consiliului privind venitul minim[7] pune accentul pe asigurarea unor modalități de încadrare în muncă pentru persoanele cele mai îndepărtate de piața forței de muncă, inclusiv sprijin pentru venit, ajutor pentru găsirea unui loc de muncă, și servicii sociale personalizate.
* Introducerea pe piața locurilor de muncă a tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare reprezintă un obiectiv central al Garanției pentru tineret[8] și al inițiativei ALMA[9], care a ajutat în ultimii 10 ani peste 43 milioane de persoane să își găsească un loc de muncă, să își continue studiile, să intre în ucenicie sau să efectueze un stagiu.[10]
* Planul de acțiune privind integrarea și incluziunea pentru perioada 2021-2027[11] și Planul de acțiune al UE de combatere a rasismului[12] sprijină incluziunea pe piața muncii a resortisanților țărilor terțe și a cetățenilor UE proveniți dintr-un context de migrație sau cu origine rasială sau etnică minoritară în UE.
* Punerea în aplicare a politicilor de facilitare a liberei circulații a lucrătorilor a fost consolidată de noua Autoritate Europeană a Muncii (ELA). Digitalizarea și coordonarea sistemelor de securitate socială facilitează și mai mult exercitarea drepturilor de securitate socială la nivel transfrontalier[13].
* Noua legislație privind salariile minime va fi esențială pentru îmbunătățirea drepturilor lucrătorilor, iar propunerile Comisiei privind munca pe platforme online, protecția împotriva substanțelor periculoase la locul de muncă și organisme consolidate de promovare a egalității, precum și viitoarea propunere privind consolidarea cadrului de calitate pentru stagii ar îmbunătăți în mod semnificativ condițiile de muncă.
* Realizarea unui spațiu european al educației, în care tinerii și cursanții pe tot parcursul vieții beneficiază de cea mai bună educație și formare și pot studia și găsi locuri de muncă pe întregul continent, va fi esențială pentru abordarea deficitului de forță de muncă și de competențe, cu sprijinul fondurilor UE[14].
*Comisia sprijină statele membre prin intermediul instrumentului de sprijin tehnic – care poate include oferirea ajutorului necesar pentru elaborarea și implementarea reformelor referitoare la migrație[15], precum și pentru elaborarea și stabilirea mecanismelor de previzionare în materie de competențe[16], și pentru facilitarea procedurilor de recunoaștere a calificărilor și de validare a competențelor.
Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor Sursa: Comisia Europeană