Legea nr. 249 din 2020 a fost publicată în Monitorul Oficial și a intrat în vigoare. Printre altele, aceasta are drept scop instituirea unor măsuri pentru conștientizarea, încurajarea și sprijinirea populației de a adopta și practica un stil de viață sănătos și responsabil în vederea menținerii unei bune stări de sănătate pe toată perioada vieții. Totodată în cuprinsul legii este definit stilul de viață sănătos, care implică cu necesitate adoptarea și respectarea cumulativă a cel puțin următoarelor condiții de viață:
- o alimentație sănătoasă și echilibrată;
- activitate fizică constantă și regulată, inclusiv la vârste înaintate;
- o corectă corelare între perioadele de activitate cu cele de odihnă și somn;
- o bună stare psihică și emoțională tradusă, în primul rând, prin diminuarea stresului;
- existența și menținerea sănătății sexuale;
- eliminarea unor factori de risc cum ar fi supraponderea, obezitatea, consumul de tutun și a drogurilor de orice fel, evitarea consumului în exces a grăsimilor, zaharurilor, alcoolului ori a aditivilor alimentari, precum și a automedicației.
De asemenea, o altă definiție este dată pentru sintagma ″o atitudine responsabilă din partea fiecărei persoane″, care în sensul prezentei legi înseamnă:
- adoptarea și menținerea unui stil de viață sănătos;
- verificarea periodică și regulată a stării de sănătate și a factorilor de risc;
- respectarea recomandărilor medicale, inclusiv a celor legate de stilul de viață, pe tot parcursul vieții indiferent dacă este diagnosticată ori nu cu o afecțiune;
- interes pentru parcurgerea și asimilarea educației terapeutice în ceea ce privește afecțiunea personală ori a membrilor familiei sale.
LEGE nr. 249 din 13 noiembrie 2020 privind prevenția și depistarea precoce a diabetului
Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 1079 din 13 noiembrie 2020
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Capitolul I Dispoziții generale
Articolul 1
Prezenta lege are drept obiect instituirea unor măsuri și mecanisme legale pentru prevenirea și depistarea precoce a diabetului, precum și pentru conștientizarea, încurajarea și sprijinirea populației să adopte și să practice un stil de viață sănătos și responsabil în vederea menținerii unei bune stări de sănătate pe toată perioada vieții.
Articolul 2
Dreptul la ocrotirea sănătății pe care îl au cetățenii români pe toată perioada vieții impune din partea statului român:
a) luarea unor măsuri adecvate de natură a determina adoptarea și menținerea de către populație a unui stil de viață sănătos și responsabil;
b) asigurarea procedurilor și mijloacelor prin care toate persoanele să beneficieze de o depistare precoce a diabetului;
c) asigurarea în mod real și efectiv a condițiilor normative și instituționale astfel încât orice persoană diagnosticată cu o formă de diabet sau obezitate să beneficieze de asistență de specialitate, de medicamente, dispozitive medicale, precum și de programe speciale și adecvate de monitorizare, tratament și consiliere.
Articolul 3
(1) În vederea menținerii unei bune stări de sănătate, populația este informată, încurajată și sprijinită în mod activ și regulat, prin programe speciale, pentru adoptarea și menținerea unui stil de viață sănătos și responsabil pe tot parcursul vieții.(2) Programele speciale pentru prevenția și depistarea precoce a diabetului de care se poate beneficia, potrivit prezentei legi, sunt individuale ori colective și pot fi asigurate și finanțate, după caz, prin Programul național de prevenție a diabetului, prin proiecte ale autorităților publice locale ori, în condițiile prezentei legi, prin finanțări sau proiecte private.
Articolul 4
(1) Un stil de viață sănătos implică cu necesitate adoptarea și respectarea cumulativă a cel puțin următoarelor condiții de viață:
a) o alimentație sănătoasă și echilibrată;
b) activitate fizică constantă și regulată, inclusiv la vârste înaintate;
c) o corectă corelare între perioadele de activitate cu cele de odihnă și somn;
d) o bună stare psihică și emoțională tradusă, în primul rând, prin diminuarea stresului;
e) existența și menținerea sănătății sexuale;
f) eliminarea unor factori de risc cum ar fi supraponderea, obezitatea, consumul de tutun și a drogurilor de orice fel, evitarea consumului în exces a grăsimilor, zaharurilor, alcoolului ori a aditivilor alimentari, precum și a automedicației.(2) Condiții specifice și detaliate pentru adoptarea și menținerea unui stil de viață sănătos se stabilesc prin programul național de prevenție a diabetului.
Articolul 5
Creșterea și dezvoltarea normală și sănătoasă a copilului, în primul an de viață, se bazează, în principal, pe adoptarea de către gravidă a unui stil de viață sănătos și a unei nutriții adecvate, precum și pe o alimentație a copilului asigurată, în primul rând, cu lapte matern.
Articolul 6
O atitudine responsabilă din partea fiecărei persoane înseamnă:
a) adoptarea și menținerea unui stil de viață sănătos;
b) verificarea periodică și regulată a stării de sănătate și a factorilor de risc;
c) respectarea recomandărilor medicale, inclusiv a celor legate de stilul de viață, pe tot parcursul vieții indiferent dacă este diagnosticată ori nu cu o afecțiune;
d) interes pentru parcurgerea și asimilarea educației terapeutice în ceea ce privește afecțiunea personală ori a membrilor familiei sale.
Capitolul II Programul național de prevenție a diabetului
Articolul 7
Principalul instrument, la nivel național, pentru prevenția și depistarea precoce a diabetului și de transpunere a drepturilor prevăzute la art. 2 îl constituie Programul național de prevenție a diabetului, aprobat prin hotărâre a Guvernului, pentru o durată de 4 ani.
Articolul 8
(1) Programul național de prevenție a diabetului se elaborează de către Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate împreună cu Colegiul Medicilor din România.(2) Partea din Programul național de prevenție a diabetului referitoare la educație terapeutică și de adoptare și menținere a unui stil de viață sănătos ce urmează să se desfășoare prin unitățile de învățământ, inclusiv grădinițe, se elaborează de către Ministerul Educației și Cercetării cu consultarea autorităților prevăzute la alin. (1).
Articolul 9
(1) Programul național de prevenție a diabetului acoperă cel puțin următoarele domenii:
a) prevenție primară – angajarea de acțiuni care să prevină apariția diabetului;
b) reducerea factorilor de risc – adoptarea unor măsuri inclusiv de stimulare și de bonificare a situațiilor de prevenție sau de reducere de către populație sau angajatori a factorilor de risc prevăzuți de prezenta lege și a unora noi stabiliți prin Programul național de prevenție a diabetului;
c) diagnosticare precoce – identificarea persoanelor aflate la risc de a dezvolta diabet și diagnosticarea lor cât mai devreme;
d) control asistat de specialitate pentru prevenirea instalării diabetului – oferirea de tratament și suport persoanelor diagnosticate cu prediabet sau cu risc de dezvoltare a diabetului pentru a obține un bun control al glicemiei cât mai devreme posibil pentru a reduce riscul de apariție și instalare a diabetului;
e) educație terapeutică – un proces de formare de cunoștințe și deprinderi care trebuie să permită persoanei cu diabet sau celor care au grijă de ea să își poată integra noua condiție în viața de zi cu zi și să își asigure o gestionare corectă a bolii;
f) programe speciale de prevenție și screening dedicate copiilor, elevilor, gravidelor, precum și persoanelor identificate cu factori de risc.(2) În cuprinsul Programului național de prevenție a diabetului se includ prevederi referitoare inclusiv la:
a) beneficiarii și participanții la program, precum și drepturile și obligațiile acestora;
b) modalitățile și procedurile de colaborare între furnizorii de servicii medicale de prevenție și depistare precoce a diabetului;
c) competențele și responsabilitățile fiecăreia dintre specialitățile medicale implicate în derularea Programului național de prevenție a diabetului;
d) serviciile furnizate de către furnizorii de servicii medicale sau de suport, inclusiv numărul acestora, care sunt plătite ori, după caz, decontate de casa de asigurări de sănătate;
e) activitățile ce urmează a fi derulate, cum ar fi informarea și educarea privind necesitatea adoptării unui stil de viață sănătos, prevenție primară, diagnostic precoce, servicii medicale de rutină, educația terapeutică, abordarea problemelor psihologice, diversitate culturală, participarea persoanelor cu diabet pe piața muncii;
f) ghidurile și protocoale privind depistarea precoce a diabetului ce urmează să fie aprobate;
g) indicatori de performanță și de management al cazului medical;
h) definirea unor obiective primare și secundare;
i) modalitatea și procedura de comunicare dintre medicii de familie, medicii de medicina muncii și medicii școlari pentru derularea programelor de prevenție și depistare precoce a diabetului;
j) stabilirea furnizorilor de servicii de suport și a serviciilor ce pot fi furnizate, la recomandarea medicului de familie ori de către medicul specialist, în vedere atingerii de către pacient a unor obiective și indicatori medicali referitori la starea de sănătate;
k) detalierea responsabilităților autorităților și instituțiilor publice cu atribuții în domeniul prevenției și depistării precoce a diabetului, inclusiv a autorităților publice locale și a unităților de învățământ;
l) elemente de organizare și de supraveghere a modului de derulare a Programului național de prevenție a diabetului.(3) Programul național de prevenție a diabetului conține cel puțin un proiect cu obiective comune ale celor trei autorități Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Ministerul Educației și Cercetării.
Articolul 10
(1) Programul național de prevenție a diabetului se finanțează, în principal, de către Ministerul Sănătății de la bugetul de stat. Suma aprobată anual pentru finanțarea Programului național de prevenție a diabetului reprezintă cel puțin 15% din totalul fondurilor aprobate pentru desfășurarea programelor de prevenție la nivel național de către Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate.(2) Sumele alocate programului național de prevenție a diabetului necheltuite în anul în curs sau în cei 4 ani pentru care se aprobă programul se reportează pentru anul următor, respectiv următorul Program național de prevenție a diabetului.(3) Sumele alocate Programului național de prevenție a diabetului nu pot face obiectul unor rectificări negative, cu excepția unei situații de forță majoră ce impune suplimentarea sumelor destinate exclusiv programului curativ de diabet.(4) Fondurile pentru decontarea serviciilor și investigațiilor medicale prevăzute în cadrul Programului național de prevenție a diabetului se stabilesc și se alocă de la bugetul de stat distinct de cele pentru sistemul de asigurări sociale de sănătate ori pentru alte programe naționale curative sau de prevenție.
Articolul 11
(1) Prin Programul național de prevenție a diabetului se pot finanța proiecte, propuse de entitățile prevăzute la alin. (2), pentru promovarea și adoptarea unui stil de viață sănătos și responsabil de către populație, precum și proiecte de evaluare periodică sau continuă a stării de sănătate în ceea ce privește prevenția diabetului.(2) Pot fi beneficiari ai finanțărilor prevăzute la alin. (1) următoarele entități, publice sau private:
a) asociațiile neguvernamentale care au ca scop promovarea unui stil de viață sănătos;
b) societățile profesionale din domeniul medical;
c) unitățile de învățământ de orice fel, inclusiv grădinițele;
d) unitățile medicale de orice fel, inclusiv cabinetele medicilor de familie;
e) universitățile și facultățile.(3) Pot fi finanțate, total sau parțial, proiecte cu o durată ce acoperă cel mult durata Programului național de prevenție a diabetului.(4) Criteriile, metodologia de eligibilitate și de aprobare a proiectelor, precum și procedura de verificare și evaluare a executării proiectelor se prevăd în Programul național de prevenție a diabetului. Se punctează suplimentar, în primul rând, proiectele care și-au atins țintele și obiectivele propuse și revin pentru o nouă refinanțare, precum și cele care implică o cât mai largă coparticipare și implicare a societății civile, a furnizorilor sau a destinatarilor proiectului respectiv.(5) Sumele destinate finanțării proiectelor propuse de entitățile prevăzute la alin. (2) reprezintă 15% din bugetul alocat Programului național de prevenție a diabetului. Sumele alocate unui proiect și nefolosite se returnează și sunt reportate pentru următorul Program național de prevenție a diabetului.(6) Lista proiectelor eligibile și documentația depusă în vederea finanțării se fac publice cu cel puțin 45 de zile înainte de a fi supuse procedurii de selecție și adoptare. Agenții economici, indiferent de obiectul de activitate, se pot angaja printr-un contract de sponsorizare să finanțeze unul sau mai multe dintre proiectele propuse. Dacă există finanțatori privați, aceștia sunt incluși în comisia de selecție a proiectelor.(7) Proiectele referitoare la derularea unor acțiuni prin intermediul unităților de învățământ, inclusiv prin grădinițe, se avizează în prealabil depunerii spre aprobare a finanțării de către Ministerul Educației și Cercetării. Anterior avizării, Ministerul Educației și Cercetării, prin inspectoratele școlare, sprijină și acordă consultanță de specialitate inițiatorilor pentru corelarea acestora cu programele de învățământ, cu particularitățile diferitelor unități de învățământ ori cu nevoile specifice ale unor categorii de elevi, îndeosebi cei supuși unor factori de risc ori deficiențe fizice sau psihice.(8) Dacă, din lista de proiecte depuse în vederea obținerii unor finanțări, există proiecte pentru care nu a fost aprobată o formă de finanțare, respectivele proiecte pot fi susținute financiar de către agenți economici sau de alte entități de drept privat.(9) Finanțările făcute de către agenții economici potrivit alin. (5) și alin. (7) sunt cheltuieli deductibile fiscal.(10) Evaluările finale ale programelor finanțate prin Programul național de prevenție a diabetului, precum și datele și informațiile rezultate în urma finalizării proiectului au caracter public și se publică pe site-ul autorității.
Articolul 12
(1) Anual și la finalizarea unui program național de prevenție a diabetului, Institutul Național de Sănătate Publică face o evaluare a modului în care acesta a fost realizat, o sinteză și o analiză a rezultatelor sale pe care le face publice și le comunică comisiilor de sănătate din cadrul Parlamentului României, Guvernului României, Ministerului Sănătății, Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, precum și Ministerului Educației și Cercetării.(2) În baza analizei prevăzute la alin. (1), Institutul Național de Sănătate Publică face propuneri concrete pentru noul Program național de prevenție a diabetului către Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, precum și către Ministerul Educației și Cercetării.
Articolul 13
Datele obținute în urma executării Programului național de prevenție a diabetului, precum și alte date și informații în legătură cu măsurile și activitățile de promovare a unui stil de viață sănătos și responsabil și de prevenție a diabetului sunt date de interes public și se pun la dispoziția celor interesați, respectându-se cerințele de protecție a datelor cu caracter personal.
Capitolul III Registrul național de diabet și prediabet
Articolul 14
(1) Registrul național de diabet și prediabet este parte integrantă a platformei informatice din asigurările de sănătate și constituie principalul instrument prin care, în cadrul Programului național de prevenție a diabetului, se asigură creșterea calității și eficienței actului medical, inclusiv din punct de vedere economico-financiar, prin accesul imediat la date și informații medicale, precum și prin furnizarea de date și informații statistice cu caracter medical necesare fundamentării politicilor de sănătate.(2) Prin Registrul național de diabet și prediabet se asigură, cel puțin, înregistrarea, accesarea și prelucrarea informațiilor privind datele personale și medicale ale pacienților, serviciile medicale primite, prescripțiile și recomandările medicale formulate, antecedentele personale, fiziologice și patologice, regimul de viață, datele furnizorului medical, precum și un sistem de comunicare între furnizorii de servicii medicale de prevenție a diabetului prevăzuți de prezenta lege.(3) Registrul național de diabet și prediabet se organizează ca modul al dosarului electronic de sănătate al pacientului, dispozițiile legale referitoare la acesta, inclusiv legat de accesul și utilizarea datelor și informațiilor, aplicându-i-se în mod corespunzător.(4) Finanțarea achiziționării și implementării Registrului național de diabet și prediabet se face de la bugetul de stat, iar mentenanța și eventuala dezvoltare ulterioară a Registrului național de diabet și prediabet se asigură prin fonduri alocate prin Programul național de prevenție a diabetului.(5) În termen de 180 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, prin ordin comun al ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, se aprobă înființarea, conținutul, organizarea și funcționarea Registrului național de diabet și prediabet.(6) În prealabil aprobării ordinului comun prevăzut la alin. (5), prevederile referitoare la datele, informațiile și procedurile operaționale necesare utilizării și funcționării Registrului național de diabet și prediabet se avizează conform de către ministerele și instituțiile din sistemul național de apărare, ordine publică și siguranță națională, respectiv Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiției, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Telecomunicații Speciale, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Protecție și Pază, în conformitate cu prevederile prezentei legi. În cazul existenței unor inadvertențe ori probleme funcționale, instituțiile și autoritățile avizatoare acordă Ministerului Sănătății suportul de specialitate în vederea găsirii celor mai bune soluții tehnice și normative.
Articolul 15
(1) Furnizorii de servicii medicale, inclusiv cei de medicina muncii și de medicină școlară, sunt obligați să raporteze în Registrul național de diabet și prediabet datele prevăzute de prezenta lege și cele stabilite de prevederile Programului național de prevenție a diabetului și, în condițiile legii, au dreptul de a accesa și consulta Registrul național de diabet și prediabet în vederea luării unei decizii medicale referitoare la un anumit pacient.(2) Cheltuielile făcute de către furnizorii de servicii medicale cu raportarea datelor solicitate prin Programul național de prevenție a diabetului, inclusiv prin angajarea personalului necesar ori prin contractarea unor furnizori externi, sunt cuantificate și decontate de către casele de asigurări de sănătate pe categorii de cheltuieli sau printr-un buget global separat de plata serviciilor medicale furnizate.
Articolul 16
(1) Registrul național de diabet și prediabet trebuie să permită înregistrarea pacienților cu un număr unic de înregistrare pe tipuri de diabet, precum și condiționarea eliberării rețetei medicale prescrise de către medic de existența pacientului în Registrul național de diabet și prediabet.(2) Registrul național de diabet și prediabet trebuie să permită extragerea și prelucrarea unor liste referitoare la persoanele înscrise în programul de prevenție a diabetului, precum și extragerea și prelucrarea în scop statistic și medical a informațiilor pe care acesta le stochează.
Capitolul IV Derularea Programului național de prevenție a diabetului
Articolul 17
(1) Programul național de prevenție a diabetului se derulează de către casele de asigurări de sănătate județene, respectiv Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului București, prin intermediul furnizorilor de servicii medicale în specialitatea medicină de familie, diabet zaharat, nutriție și boli metabolice, medicina muncii, cabinetelor de medicină școlară sau al centrelor comunitare integrate din subordinea autorităților administrației publice locale.(2) Pot furniza servicii medicale de specialitate în cadrul Programului național de prevenție a diabetului furnizorii publici sau privați de servicii medicale.
Articolul 18
Casele de asigurări de sănătate au următoarele atribuții:
a) organizează și coordonează sistemul de prevenție a diabetului și de tratament al prediabetului în raza lor de competență;
b) încheie contracte de furnizare a serviciilor medicale de prevenție a diabetului cu furnizorii de servicii medicale și cei de servicii de suport din raza de competență, având ca obiect desfășurarea serviciilor medicale și a activităților de prevenție a diabetului prevăzute de Programul național de prevenție a diabetului, de alte acte normative ori aprobate de către Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate sau de către alte autorități;
c) în aria proprie de competență, prin colaborare cu direcția de sănătate publică, țin evidența furnizorilor de servicii medicale de medicina muncii și a cabinetelor de medicină școlară pe care îi coordonează în desfășurarea activităților de prevenție și de depistare a diabetului;
d) colaborează cu autoritățile administrației publice locale în vederea asigurării evaluării privind depistarea și prevenția diabetului a persoanelor din categoriile defavorizate ori fără loc de muncă și care nu sunt înregistrate la un medic de familie;
e) monitorizează și coordonează procesul de introducere în Registrul național de diabet și prediabet a datelor și informațiilor stabilite prin Programul național de prevenție a diabetului ori prin ordinul comun al ministrului sănătății și președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate;
f) raportează către Institutul Național de Sănătate Publică datele solicitate de către acesta.
Articolul 19
(1) În zonele care nu sunt acoperite cu medici de familie sau medici școlari, conform prevederilor din Programul național de prevenție a diabetului, casa de asigurări, cu consultarea centrului județean de diabet, poate stabili ca programul de prevenție și depistare precoce a diabetului, precum și alte programe de prevenție să se desfășoare prin intermediul altor specialități medicale, inclusiv nutriție și dietetică, ori, după caz, al centrelor medicale integrate ori al asistenților medicali comunitari, stabilind în acest sens, împreună cu autoritățile publice locale, un program de desfășurare a acțiunilor de prevenție și depistare precoce a diabetului.(2) Dacă, în condițiile alin. (1), casa de asigurări de sănătate decide ca derularea programului de prevenție și depistare să se facă și prin intermediul altor specialități, aceasta încheie contracte de prestări servicii de prevenție și depistare precoce a diabetului cu furnizorii de servicii medicale stabiliți. Contractul este valabil un an, urmând ca la finalizarea lui să fie evaluate rezultatele și făcute verificări dacă condiția lipsei unui medic de familie mai subzistă.(3) Autoritățile administrației publice locale care nu au organizate centre medicale integrate asigură realizarea programului de prevenție a diabetului prin contractarea serviciilor medicale de la furnizori de servicii medicale privați. Asigurarea resurselor financiare pentru derularea de către autoritățile administrației publice locale a activității de prevenție a diabetului se face potrivit dispozițiilor art. 13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2017 privind asistența medicală comunitară, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2017, cu modificările și completările ulterioare, precum și din bugetul propriu al autorității administrației publice locale.
Articolul 20
(1) Medicul de familie, anual, întocmește sau, după caz, actualizează o evaluare pentru fiecare pacient din lista proprie cu privire la factorii ambientali în care acesta trăiește acasă și la locul de muncă, regimul și igiena alimentară, stilul de viață și atitudinea față de sănătatea proprie, starea generală de sănătate și afecțiunile cu care este în evidență, precum și cu alte elemente prevăzute prin prevederile Programului național de prevenție a diabetului.(2) Medicul de familie, dacă apreciază că este cazul, în cadrul procesului de evaluare prevăzut la alin. (1) poate consulta medicul de medicina muncii sau, după caz, medicul de medicină școlară.(3) În funcție de rezultatul evaluării, medicul de familie decide cu privire la măsurile ce trebuie luate, inclusiv, în condițiile Programului național de prevenție a diabetului, trimiterea pacientului pentru investigații clinice și paraclinice suplimentare.(4) Evaluarea condițiilor referitoare la factorii ambientali în care pacientul trăiește acasă, regimul și igiena alimentară, stilul de viață și atitudinea față de sănătatea proprie se poate face de către medicul de familie și în afara timpului normal de lucru, inclusiv printr-o vizită la domiciliul pacientului.
Articolul 21
(1) În conformitate cu prevederile Programului național de prevenție a diabetului, medicul de familie stabilește calendarul de evaluare pentru fiecare pacient din lista proprie.(2) La luarea în evidență pentru prima dată a unui pacient de către un medic de familie, acesta face o evaluare inițială privind depistarea precoce a diabetului.
Articolul 22
(1) Activitățile prestate de către medicul de familie în cadrul Programului național de prevenție a diabetului nu se includ în programul și în lista de activități prestate în baza contractului cu casa de asigurări de sănătate privind furnizarea de servicii medicale în cadrul sistemului de asigurări de sănătate și se plătesc separat de către casa de asigurări de sănătate cu care are încheiat contractul de furnizare servicii medicale și activități de prevenție și depistare a diabetului, potrivit prezentei legi și prevederilor Programului național de prevenție a diabetului.(2) Contractul încheiat de medicul de familie prevede inclusiv serviciile medicale și nemedicale ce urmează să fie furnizate de către medicul de familie, valoarea fiecărui serviciu, precum și numărul acestora pe perioada pentru care a fost încheiat contractul sau pentru perioade determinate prin contractul încheiat, iar plata se face, în baza facturii emise de către medicul de familie, în termen de maximum 30 de zile de la data comunicării ei. Facturile se pot comunica în format electronic.(3) Părțile pot negocia și stabili clauze suplimentare ale contractului privind furnizarea de servicii medicale și prevenție a diabetului în funcție de programele derulate de casa de asigurări de sănătate în temeiul Programului național de prevenție a diabetului ori de unele programe derulate în parteneriat cu autoritățile publice locale ori cu alți finanțatori publici ori privați.
Articolul 23
(1) Valoarea serviciului medical și a investigațiilor furnizate de către medicii de familie, modalitatea de plată, precum și criteriile în baza cărora se va face plata se vor stabili prin Programul național de prevenție a diabetului.(2) Criteriile de plată a medicului de familie, inclusiv pentru situații speciale de furnizare a serviciilor medicale, vor include atingerea unor obiective și a unor indicatori medicali stabiliți potrivit Programului național de prevenție a diabetului.
Articolul 24
(1) În situația în care există pacienți care nu s-au prezentat la medicul de familie pentru efectuarea evaluării privind depistarea precoce a diabetului, medicul de familie transmite casei de asigurări cu care se află în relații contractuale lista nominală a acestora.(2) În baza listei comunicate de către medicul de familie, casa de asigurări notifică asiguratul cu privire la necesitatea de a se prezenta la medicul de familie pentru efectuarea controlului privind depistarea precoce a diabetului.
Articolul 25
(1) Furnizorii de servicii medicale de diabet zaharat, nutriție și boli metabolice, precum și cei de alte specialități aflați în contract cu casa de asigurări de sănătate pentru furnizarea serviciilor medicale în cadrul Programului național de prevenție a diabetului sunt plătiți lunar de către casele de asigurări de sănătate pentru serviciile furnizate în cadrul Programului național de prevenție a diabetului. Factura se poate comunica inclusiv în format electronic.(2) Dispozițiile art. 23 se aplică în mod corespunzător.
Articolul 26
(1) Analizele paraclinice efectuate de către furnizorii de analize medicale paraclinice în cadrul Programului național de prevenție a diabetului se decontează lunar de către casele de asigurări de sănătate din fondurile cu această destinație, inclusiv prin folosirea de credite de angajament pentru perioada respectivului Program național de prevenție a diabetului, în baza contractului încheiat cu furnizorul de servicii medicale paraclinice.(2) Fondurile pentru decontarea analizelor paraclinice prevăzute în cadrul Programului național de prevenție a diabetului se stabilesc și se alocă de la bugetul de stat distinct de cele pentru decontarea analizelor paraclinice curative.
Articolul 27
Stabilirea meniurilor în unitățile de învățământ și în unitățile medicale, inclusiv de tratament balnear, în care se asigură luarea mesei se face cu aprobarea unui dietetician.
Capitolul V Dispoziții finale
Articolul 28
(1) Autoritățile administrației publice locale, consiliile locale, respectiv Consiliul General al Municipiului București, precum și consiliile județene pot elabora și aproba programe de promovare, încurajare și susținere a unui stil de viață sănătos și responsabil îndeosebi prin:
a) înființarea de săli și terenuri de sport, bazine de înot și alte asemenea structuri destinate publicului;
b) înființarea unor parcuri noi sau modernizarea celor existente;
c) înființarea pistelor de biciclete;
d) dotarea, organizarea și asigurarea funcționării în spațiile și în parcurile publice, inclusiv în proximitatea imobilelor de locuințe, a unor mijloace și dotări specifice care să permită efectuarea gratuită a sportului de către populație în general și de către copii în special;
e) acordarea de facilități investitorilor privați pentru înființarea, organizarea și funcționarea unor astfel de unități;
f) verificarea modului în care în unitățile de învățământ sunt respectate dispozițiile legale referitoare la alimentația sănătoasă în unitățile de învățământ preuniversitar.(2) Facilitățile pe care le pot acorda autoritățile administrației publice locale agenților economici care exploatează activitățile prevăzute la alin. (1) lit. a) pot consta în:
a) scutiri sau reduceri ale taxelor locale;
b) scutiri sau reduceri pentru o anumită perioadă de la plata unor impozite către bugetele locale;
c) atribuirea directă, prin concesionare, a unor terenuri sau clădiri, proprietate privată a unității administrativ-teritoriale, în scopurile prevăzute la alin. (1) lit. a), agenților economici care se obligă să organizeze în mod gratuit astfel de activități;
d) instituirea unor proceduri de urgentare a acordării unor avize și autorizații ce intră în competența lor.(3) În situația acordării unor facilități în condițiile prezentei legi, autoritățile administrației publice locale vor institui un sistem de verificare a modului în care agenții economici beneficiari ai facilităților acordate se conformează cerințelor și condițiilor în care facilitățile au fost acordate, iar în cazul în care se constată că nu sunt îndeplinite condițiile care au fost avute în vedere la momentul acordării facilității, măsurile respective vor fi revocate de către autoritatea administrației publice locale.
Articolul 29
Autoritățile administrației publice locale, respectiv consiliile județene, consiliile locale, respectiv Consiliul General al Municipiului București, pot încheia parteneriate cu alte autorități și instituții publice, inclusiv din domeniul medical, învățământ și social, pentru derularea unor proiecte privind prevenția unor boli, îmbunătățirea stării de sănătate a populației sau îmbunătățirea calității vieții.
Articolul 30
(1) Autoritățile administrației publice locale pot angaja sau, după caz, pot contracta servicii de la unul sau mai mulți dieteticieni, în funcție de necesități, care să stabilească și să aprobe meniul zilnic al copiilor din unitățile de învățământ preuniversitar, inclusiv grădinițe, din subordinea autorității administrației publice locale.(2) Pentru copiii cu probleme medicale ori indicații privind adoptarea unui anumit regim alimentar, dieteticianul se consultă cu medicul de familie al copilului ori, dacă este cazul, cu un medic specialist.(3) Costurile cu angajarea dieteticienilor și cu eventualele consultații medicale se suportă din bugetul autorității publice locale.
Articolul 31
(1) Autoritățile administrației publice locale asigură dotări specifice care să permită elevilor practicarea sportului în timpul liber, în pauze sau pe perioada vacanțelor școlare ori a zilelor libere, în fiecare unitate de învățământ din subordinea lor.(2) Pe perioada vacanțelor și a zilelor libere unitățile de învățământ sunt obligate să asigure accesul liber la terenurile de sport și la dotările specifice pentru practicarea sportului, aflate în spații deschise, și pentru elevii care nu sunt înscriși la respectiva unitate de învățământ, anunțând din timp autoritatea publică cu privire la programul de acces la terenurile de sport și la dotările specifice.(3) Autoritatea administrației publice locale, anunțată potrivit alin. (2), asigură organizarea unui sistem de pază a spațiilor și a dotărilor pentru practicarea sportului la care elevii au acces, în timpul liber, pe perioada vacanțelor și a zilelor libere, sau, după caz, asigură unităților de învățământ resursele financiare pentru a putea ele să organizeze serviciul de pază.
Articolul 32
(1) Institutul Național de Sănătate Publică elaborează procedura și criteriile de măsurare și de clasificare a fiecărei unități administrativ-teritoriale, oraș sau municipiu, din punctul de vedere al gradului de asigurare a posibilității de a face sport și mișcare. Criteriile de măsurare și clasificare au în vedere, prin raportare la numărul de locuitori, în special existența și facilitatea de acces și de folosință a:
a) sălilor și a terenurilor de sport;
b) parcurilor;
c) pistelor de bicicletă;
d) bazinelor de înot;
e) dotărilor suplimentare din parcuri și spațiile publice de natură a permite efectuarea sportului și exercițiilor fizice de către populație în mod gratuit;
f) unor trasee pietonale;
g) organizarea ori finanțarea cu regularitate a unor concursuri și competiții sportive cu caracter de masă, îndeosebi a celor organizate de către unitățile de învățământ.(2) Procedura, criteriile de măsurare și de clasificare prevăzute la alin. (1) se aprobă prin hotărâre a Guvernului. Clasificarea și notarea se fac de către Institutul Național de Sănătate Publică prin acordarea unor culori după cum urmează:
a) roșu, dacă criteriile sunt îndeplinite într-un procent de până la 35%;
b) galben, dacă criteriile sunt îndeplinite într-un procent cuprins între 35% și 70%;
c) verde, dacă criteriile sunt îndeplinite într-un procent mai mare de 70%.(3) Procedura de clasificare și de notare a fiecărei unități administrativ-teritoriale, oraș sau municipiu, se face începând cu anul 2025.(4) Autoritatea publică locală în colaborare cu direcția de sănătate publică teritorială și casa de asigurări de sănătate teritorială elaborează și publică anual harta stării de sănătate a populației din localitatea respectivă. Criteriile și metodologia de elaborare a hărții privind starea de sănătate se elaborează de către Institutul Național de Sănătate Publică și se aprobă prin ordin al ministrului sănătății.
Articolul 33
(1) Ministerul Educației și Cercetării elaborează și aprobă curricule școlare specifice prin care elevii să fie informați și educați cu privire la necesitatea adoptării unui stil de viață sănătos și responsabil, înlocuiește sistemul de notare la orele de educație fizică și sport cu sistemul „admis“ sau „respins“ și, cu avizul Ministerului Sănătății, elaborează și implementează la nivelul unităților de învățământ curricule specifice pentru orele de educație fizică și sport adaptate nevoilor elevilor cu deficiențe fizice sau psihice. În ciclul gimnazial în cuprinsul programului școlar sunt prevăzute cel puțin 2 ore de educație fizică și sport săptămânal.(2) Unitățile de învățământ, inclusiv grădinițele, publice sau private, care organizează programe speciale pentru promovarea, încurajarea și adoptarea unui stil de viață sănătos și responsabil pot primi finanțări de la consiliile locale sau de la consiliul județean pentru aceste programe.(3) Unitățile de învățământ colaborează și sprijină organizatorii, publici sau privați, în vederea desfășurării în unitatea de învățământ a unor programe de prevenție a diabetului, dacă programul respectiv a fost avizat de direcția de sănătate publică teritorială și inspectoratul școlar teritorial.
Articolul 34
Prin Programul național de prevenție a diabetului se stabilește modul de organizare și desfășurare a programelor de prevenție a diabetului pentru persoanele aflate în centrele de detenție, în centrele de plasament, în centrele sociomedicale ori medico-sociale și alte asemenea unități medicale ori sociale.
Articolul 35
Ministerul Sănătății împreună cu fiecare minister care are rețea medicală proprie elaborează norme proprii pentru organizarea și desfășurarea programelor de prevenție a diabetului specifice rețelei respective. Normele se includ în Programul național de prevenție a diabetului.
Articolul 36
Studenții și rezidenții din facultățile de medicină, precum și studenții uneia dintre facultățile de farmacie, nutriție și dietetică, de psihologie, de asistență socială sau de educație fizică și sport pot desfășura activități de voluntariat sau plătite în școli, grădinițe și universități de învățământ superior ori în cadrul unor acțiuni organizate de către autoritățile publice locale sau de către organizațiile nonprofit având ca obiect activități de educație privind prevenția diabetului, precum și îmbunătățirea stilului de viață.
Articolul 37
În termen de 45 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Ministerul Educației și Cercetării adoptă normele de aplicare a prevederilor art. 11 alin. (7) din prezenta lege.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.
p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR,
FLORIN IORDACHE
p. PREȘEDINTELE SENATULUI,
ROBERT-MARIUS CAZANCIUC
București, 13 noiembrie 2020.
Nr. 249.
—–