Scrisoare deschisă către Comisia Europeană

Către:

Comisia Europeană

Directoratul General pentru Educație, Tineret, Sport și Cultură (DG EAC)

Bruxelles, Belgia

 

De la:

Sindicatul Național Sport și Tineret,

organizație reprezentativă în domeniile Sport și Tineret, membră a Federației PUBLISIND și Blocului Național Sindical

 

SOLICITARE URGENTĂ DE INTERVENȚIE

privind încălcarea sistematică a obligațiilor asumate de România în domeniul politicilor europene pentru Tineret

Stimați reprezentanți ai Comisiei Europene,

Sindicatul Național Sport și Tineret, organizație sindicală reprezentativă care apără drepturile       membrilor din domeniile Sport, Tineret, Cultură, Educație și Administrație publică din România, inclusiv lucrătorii de tineret din cele 42 de Direcții Județene pentru Sport și Tineret (DJST), vă adresează prezenta scrisoare deschisă pentru a semnala o situație critică ce constituie o încălcare flagrantă și persistentă a angajamentelor asumate de România în cadrul Uniunii Europene privind politicile pentru Tineret.

I. SITUAȚIA ACTUALĂ: PATRU ANI DE ABANDON AL DOMENIULUI TINERET

1.1. Desființarea de facto a politicilor pentru tineret în România

Începând cu anul 2021, prin Ordonanța de Urgență nr. 121/2021, Guvernul României a procedat la reorganizarea prin divizare parțială a fostului Ministerul Tineretului și Sportului, separând domeniul Tineretului de cel al Sportului. Această reorganizare, aparent administrativă, a condus la o situație paradoxală și profund ilegală care persistă de patru ani:

a) Inexistența bugetului pentru activitățile de tineret

De la reorganizarea din 2021 și până în prezent (octombrie 2025), domeniul Tineretului nu a beneficiat de niciun leu alocat pentru programe, proiecte sau activități dedicate tinerilor. Bugetul pentru Tineret este ZERO de patru ani consecutivi.

b) Plata salariilor lucrătorilor de tineret din fonduri destinate Sportului

În pofida transferului formal al domeniului Tineret la diverse ministere (inițial la Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, apoi, prin HG 29/2025, la Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale), salariile celor aproximativ 500 de lucrători de tineret din  DJST-uri continuă să fie plătite ilegal de către Agenția Națională pentru Sport (ANS).

Această situație contravine flagrant prevederilor OUG 121/2021, care stipulează clar preluarea nu doar a activităților, ci și a personalului aferent și a patrimoniului corespunzător din domeniul tineretului.

c) Lipsa totală de preluare efectivă a responsabilităților

Nici Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse (2021-2025), nici actualul Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale (din februarie 2025) nu au preluat efectiv:

• Personalul de specialitate (lucrătorii de tineret),
• Bugetul necesar activităților,
• Infrastructura (Centrele de Tineret și Taberele pentru Studenți),
• Responsabilitățile operaționale.

Pe hârtie, domeniul Tineret figurează în subordinea Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, dar, în realitate, domeniul Tineret NU EXISTĂ instituțional în România.

1.2. Imposibilitatea structurală de implementare a politicilor pentru tineret

Punctul critic ignorat sistematic de autorități:

Niciuna dintre structurile ministeriale care au preluat formal domeniul tineret (Ministerul Familiei sau Ministerul Muncii) nu a avut și nu are lucrători de tineret în structura sa.

Conform Legii 350/2006 a Tineretului și a standardelor internaționale, activitățile de tineret nu pot fi realizate fără lucrători de tineret specializați. Aceștia sunt profesioniști formați specific pentru:

• Lucrul direct cu tinerii;
• Implementarea educației non-formale;
• Facilitarea participării democratice a tinerilor;
• Gestionarea infrastructurii pentru tineret (Centre de Tineret, tabere);
• Coordonarea programelor de voluntariat și mobilitate.

Lucrătorii de tineret se află exclusiv în Direcțiile Județene pentru Sport și Tineret, structuri aflate în subordinea Agenției Naționale pentru Sport. Rezultatul: ministerele care pretind că gestionează domeniul tineret nu pot implementa niciun program, întrucât nu dețin resursa umană esențială și specializată.

II. ÎNCĂLCAREA OBLIGAȚIILOR ASUMATE LA NIVEL EUROPEAN

2.1. Nerespectarea Strategiei UE pentru Tineret (2019-2027)

România este stat membru al Uniunii Europene și semnatară a Rezoluției Consiliului Uniunii Europene și a reprezentanților guvernelor statelor membre din 18 decembrie 2018 privind Strategia UE pentru Tineret 2019-2027 (JO C 456, 18.12.2018).

Strategia stabilește trei piloni principali:

A) IMPLICARE

“Implicarea tinerilor trebuie să fie o piatră de temelie a viitoarei cooperări privind politica de tineret a UE.”

Situația în România:

• Zero consultări ale tinerilor în deciziile care îi privesc;
• Desființarea de facto a structurilor care facilitau participarea democratică;
• Inexistența oricărui mecanism de Dialogul UE cu Tinerii la nivel national;
• Lipsa totală de finanțare pentru organizațiile de tineret.

B) CONECTARE

“Oportunitățile pentru tineri în ceea ce privește schimburile, cooperarea, acțiunea culturală și civică într-un context european trebuie să fie accesibile tuturor tinerilor.”

Realitatea din țara noastră:

• Centrele de Tineret sunt nefinanțate și nefuncționale;
• Programele de mobilitate pentru tineri nu sunt susținute la nivel national;
• Cofinanțarea națională pentru proiectele Erasmus+ este inexistentă.

C) RESPONSABILIZARE

“Pentru ca tinerii să fructifice din plin beneficiile acțiunilor UE, este nevoie de resurse și instrumente adecvate.”

În România:

• Buget ZERO pentru activități de tineret;
• Lucrătorii de tineret nu au resurse pentru a-și desfășura activitatea;
• Infrastructura pentru tineret (centre de tineret, tabere) este abandonată.

2.2. Nerespectarea principiilor și obligațiilor specifice

Strategia UE pentru Tineret stabilește obligații clare pentru statele membre:

a) Cooperarea intersectorială (Art. III, pct. 1)

Rezoluția prevede: “Viețile tinerilor sunt influențate de politici ancorate în domenii de politică diferite și cu diferite niveluri de punere în aplicare. Prin urmare, numai prin integrarea tineretului ca element prioritar în diferitele domenii de politică se poate asigura că nevoile specifice ale tinerilor sau efectele asupra acestora sunt luate în considerare în politicile sau programele prevăzute.”

Realitatea din România: Domeniul Tineret nu este integrat în nicio politică sectorială. Este pur și simplu inexistent din punct de vedere bugetar și operațional.

b) Elaborarea de politici bazate pe date concrete (Art. III, pct. 3.a)

Rezoluția prevede: “Politica de tineret a UE ar trebui să se bazeze pe date concrete și să fie ancorată în nevoile și circumstanțele reale ale tinerilor.”

Situația în România: Nu există cercetări recente privind tineretul, nu există date actualizate, nu există bază pentru politici informate.

c) Învățare reciprocă și diseminare (Art. III, pct. 3.b)

Situația în România: Lipsa totală de participare a României la mecanismele de învățare reciprocă din cauza inexistenței structurilor funcționale.

d) Guvernanță participativă (Art. III, pct. 3.c)

Rezoluția prevede participarea tinerilor și organizațiilor de tineret în toate etapele implementării strategiei.

România: Zero consultări, zero participare, zero finanțare pentru organizațiile de tineret.

2.3. Nerespectarea obligațiilor privind finanțarea

Articolul 27 din Legea 350/2006 a Tineretului (legislație națională de transpunere a directivelor europene) stipulează:

“Pentru finanțarea activităţii publice în domeniul tineretului se alocă anual prin legea bugetului de stat sumele corespunzătoare.”

Realitatea: Sumele alocate sunt ZERO. Legea este încălcată sistematic de patru ani.

Articolul 28 din Legea 350/2006 prevede constituirea anuală a Fondului destinat activităților de tineret la nivel județean.

Realitatea: Acest fond nu există sau este simbolic în majoritatea județelor.

III. CAZUL ANULUI EUROPEAN AL TINERETULUI 2022: POSIBILE NEREGULI ÎN UTILIZAREA FONDURILOR EUROPENE

3.1. Context

România a fost gazda unor evenimente din cadrul Anului European al Tineretului 2022, inițiativă a Comisiei Europene cu finanțare substanțială.

3.2. Nereguli grave constatate:

a) Excluderea completă a lucrătorilor de tineret și a DJST-urilor

Deși DJST-urile sunt structurile publice specializate pentru activități de tineret, cu personal format și cu experiență, acestea nu au fost implicate deloc și nu au primit niciun ban pentru organizarea de evenimente în cadrul Anului European al Tineretului 2022.

b) Excluderea Centrelor de Tineret

Centrele de Tineret, infrastructura publică dedicată tinerilor, nu au primit nicio finanțare și nu au fost implicate în activități, deși acestea erau destinatarii firești ai unor astfel de proiecte.

c) Lipsa transparenței privind utilizarea fondurilor

Întrebări esențiale fără răspuns:

• Cine a primit fondurile europene destinate Anului European al Tineretului 2022?
• Pentru ce au fost utilizate aceste fonduri?
• De ce structurile publice specializate (DJST, Centre de Tineret) au fost excluse?
• Care a fost contribuția reală la beneficiul tinerilor români?

3.3. Solicitare de investigație

Solicităm Comisiei Europene să verifice:

• Fluxul financiar al fondurilor alocate României pentru Anul European al Tineretului 2022.
• Conformitatea utilizării acestor fonduri cu obiectivele declarate.
• Motivele excluderii structurilor publice specializate.

IV. NELEGALITĂȚI ȘI ÎNCĂLCĂRI ALE LEGISLAȚIEI EUROPENE ȘI NAȚIONALE

4.1. Încălcarea Ordonanței de Urgență 121/2021

Art. 4 alin. (8) OUG 121/2021 prevede explicit:

“Direcţiile județene pentru familie şi tineret […] preiau activităţile, posturile şi personalul aferent şi patrimoniul corespunzător din domeniul tineretului, inclusiv personalul aferent structurilor-suport.”

Realitatea după 4 ani:

• Personalul NU a fost preluat.
• Patrimoniul NU a fost preluat.
• Bugetul NU există.

Guvernul României încalcă propriile acte normative de 4 ani.

4.2. Încălcarea art. 8 alin. (2) OUG 121/2021 privind termenul de preluare

Ordonanța stabilește: “În termen de 30 de zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a Legii bugetului de stat pe anul 2022, ministerele […] preiau, pe bază de protocol de predare-primire, […] numărul de posturi, personalul preluat, structurile de personal preluate și drepturile salariale aferente, precum și patrimoniul.”

Termenul: Expirat în primăvara anului 2022.

Situația actuală (octombrie 2025): Nicio preluare efectivă după aproape 4 ani de la expirarea termenului legal.

4.3. Finanțarea ilegală a salariilor din fonduri destinate Sportului

Agenția Națională pentru Sport (ANS) are ca domeniu de competență exclusiv sportul: Hotărârea de Guvern nr. 576/7 iulie 2023 privind organizarea, funcţionarea și atribuțiile Agenției Naţionale pentru Sport.

Plata salariilor lucrătorilor de tineret din bugetul ANS constituie:

• Utilizare neconformă a fondurilor publice.
• Încălcare a principiului specializării bugetare.
• Finanțare ilegală a unor activități din afara competenței instituției.

4.4. Încălcarea principiilor bugetare fundamentale

Principiul specializării bugetare (art. 15 din Legea 500/2002 privind finanțele publice):

“Creditele bugetare se aproba pentru o destinaţie anume şi se utilizeaza numai in scopul pentru care au fost aprobate.”

Fondurile ANS sunt aprobate pentru sport, nu pentru tineret. Utilizarea acestora pentru salarii în domeniul tineret încalcă flagrant acest principiu.

V. ARGUMENTUL DESCENTRALIZĂRII: O CALE GREȘITĂ CONTRARĂ POLITICILOR EUROPENE

5.1. Poziția actuală a Guvernului

În contextul crizei create, Guvernul României explorează descentralizarea domeniului tineret către consiliile județene, sub pretextul „eficientizării” și „apropierii de beneficiari”.

Această abordare este fundamental greșită și contravine obligațiilor europene ale României.

5.2. De ce descentralizarea este incompatibilă cu politicile U.E. pentru tineret:

A) Strategia U.E. cere politici naționale unitare.

Rezoluția privind Strategia U.E. pentru Tineret (2018/C 456/01) subliniază:

“O strategie europeană pentru tineret este necesară pentru a-i ajuta pe tineri să facă față provocărilor cu care se confruntă. Aceasta implică autoritățile naționale, regionale și locale […] în mod corespunzător.”

Textul este clar: politica de tineret trebuie coordonată la nivel național, cu implicare corespunzătoare (nu exclusivă) a nivelului local.

B) Obiectivele Europene pentru Tineret necesită abordare unitară

Cele 11 obiective europene pentru tineret (Anexa 3 la Rezoluție) vizează teme transversale care nu pot fi abordate fragmentat la nivel local:

• Conectarea UE cu tinerii,
• Egalitate de gen,
• Societăți favorabile incluziunii,
• Informare și dialog constructive,
• Sănătate mintală și bunăstare,
• Tineret în mediul rural,
• Muncă de calitate pentru toți,
• Spații și participare pentru toți,
• Educație de calitate,
• Sustenabilitate,
• Organizații de tineret și programe europene pentru tineret.

Aceste obiective necesită:

• Politici naționale coerente,
• Resurse adecvate alocate unitar,
• Coordonare la nivel central,
• Personal specializat (lucrători de tineret).

C) Experiența europeană demonstrează superioritatea modelului centralizat-descentralizat:

Statele membre UE cu cele mai performante politici pentru tineret (Finlanda, Olanda, Germania, Austria) mențin autorități naționale puternice pentru tineret care:

• Coordonează politicile,
• Alocă resurse,
• Monitorizează implementarea.
• Asigură standarde unitare.

Descentralizarea totală duce la fragmentare, inegalități teritoriale și pierderea capacității de implementare a politicilor europene.

D) Dialogul U.E. cu Tinerii necesită structuri naționale

Anexa 1 la Rezoluția privind Strategia UE detaliază mecanismul Dialogului UE cu Tinerii:

“Dialogul UE cu tinerii reprezintă dezvoltarea procesului dialogului structurat […] Acesta servește drept forum pentru reflecție și consultare comune continue cu privire la prioritățile, punerea în aplicare și monitorizarea cooperării europene în domeniul tineretului.”

Pentru implementarea Dialogului UE sunt necesare:

• Structuri naționale dedicate (grupuri de lucru naționale),
• Resurse pentru consultarea tinerilor,
• Personal specializat (lucrători de tineret) și
• Coordonare la nivel national.

Descentralizarea face imposibilă participarea eficientă a României la acest mecanism european.

1. E) Gestionarea fondurilor europene necesită structuri naționale.

Programele europene pentru tineret (Erasmus+, Corpul European de Solidaritate) necesită:

• Agenții naționale,
• Cofinanțare națională,
• Structuri de implementare și monitorizare,
• Puncte de contact naționale.

Descentralizarea ar fragmenta capacitatea de absorbție și utilizare a fondurilor europene.

5.3. Jurisprudența Curții Constituționale:

Curtea Constituțională a României a statuat în multiple decizii (inclusiv cele menționate în Memorandumul SNST) că:

• Descentralizarea trebuie să țină cont de capacitatea administrativă a autorităților locale,
• Transferul de competențe trebuie însoțit de transfer de resurse financiare adecvate,
• Descentralizarea nu poate aduce atingere interesului național și caracterului unitar al statului.

În domeniul tineret:

• Consiliile județene NU au capacitate administrativă (lipsă personal specializat),
• NU există resurse financiare alocate,
• Fragmentarea ar afecta grav interesul național (implementarea politicilor U.E.).

 

VI. SINGURA SOLUȚIE VIABILĂ: REUNIFICAREA SPORT-TINERET

6.1. Argumentul complementarității domeniilor

Legea 69/2000 a Educației Fizice și Sportului și Legea 350/2006 a Tineretului recunosc interdependența celor două domenii:

• Majoritatea activităților sportive se desfășoară în rândul tinerilor;
• Activitățile de tineret includ frecvent componente sportive;
• Infrastructura (baze sportive, centre de tineret) servește ambelor domenii;
• Personalul (lucrători de tineret, instructori sportivi) lucrează adesea în programe comune

6.2. Modelul funcțional anterior (2010-2021)

Între 2010-2021, Ministerul Tineretului și Sportului funcționa eficient:

• Buget unitar, utilizat flexibil,
• Sinergii între domeniile sport și tineret,
• Personal specializat pentru ambele domenii,
• Infrastructură comună valorificată optim,
• Implementare eficientă a politicilor europene în ambele sectoare.

6.3. Experiența europeană:

Majoritatea statelor membre UE mențin sport și tineret în aceeași structură ministerială sau în coordonare strânsă, recunoscând complementaritatea:

• Franța: Ministère de l’Éducation nationale, de la Jeunesse, des Sports;
• Germania: cooperare strânsă între ministerele responsabile;
• Austria: Ministerul Federal pentru Arte, Cultură, Serviciul Public și Sport include și politici pentru tineret;
• Finlanda: Ministerul Educației și Culturii gestionează ambele domenii.

6.4. Poziția Sindicatului Național Sport și Tineret

SNST a solicitat în mod constant și public, inclusiv prin adrese către Guvern și către Președintele României (vezi articolele de presaă), reunificarea domeniilor Sport și Tineret.

Argumente principale:

• Eficiență administrativă: elimină suprapuneri și redundanțe.
• Eficiență financiară: buget unitar, utilizare optimă a resurselor.
• Complementaritate tematică: sinergii între programe.
• Experiență dovedită: modelul a funcționat foarte bine până în anul 2021.
• Conformitate europeană: facilitează implementarea strategiilor UE pentru ambele domenii.

VII. SOLICITĂRI CONCRETE CĂTRE COMISIA EUROPEANĂ

Având în vedere gravitatea situației descrise și lipsa de reacție a autorităților naționale, Sindicatul Național Sport și Tineret solicită intervenția urgentă și implicarea directă a Comisiei Europene, prin adoptarea următoarelor măsuri:

7.1. Investigație oficială

a) Verificarea conformității politicilor României cu Strategia UE pentru Tineret 2019-2027:

• Evaluarea gradului de implementare a celor 11 Obiective Europene pentru Tineret;
• Analiza funcționalității Dialogului UE cu Tinerii în România;
• Verificarea existenței și funcționalității instrumentelor prevăzute de Strategie (platforme strategice, guvernanță participativă etc.).

b) Audit al utilizării fondurilor europene pentru tineret:

• Fondurile alocate României pentru Anul European al Tineretului 2022: destinatari, utilizare, impact.
• Fondurile Erasmus+, secțiunea tineret: rata de absorbție, cofinanțare națională.
• Fondurile Corpului European de Solidaritate: implementare la nivel national.

c) Verificarea respectării obligațiilor bugetare:

• Existența bugetului național pentru politici de tineret (art. 27 din Legea 350/2006),
• Alocarea fondurilor locale pentru activități de tineret (art. 28 din Legea 350/2006),
• Conformitatea modalității de finanțare a salariilor lucrătorilor de tineret.

d) Analiza capacității instituționale:

• Existența efectivă a structurilor responsabile pentru tineret la nivel national;
• Existența personalului specializat (lucrători de tineret);
• Funcționalitatea infrastructurii pentru tineret (Centre de Tineret și Tabere de Studenți).

7.2. Inițierea procedurii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor (art. 258 TFUE):

Având în vedere:

• Nerespectarea sistematică și de durată a obligațiilor asumate prin Strategia UE pentru Tineret,
• Lipsa transpunerii efective a politicilor europene în legislația și practica națională,
• Imposibilitatea demonstrată de implementare a programelor europene pentru tineret,

Solicităm inițierea procedurii împotriva României pentru neîndeplinirea obligațiilor prevăzute în tratate și în actele derivate privind politicile pentru tineret.

7.3. Mediere și facilitare a dialogului cu Guvernul României

Solicităm Comisiei Europene să faciliteze un dialog trilateral:

• Comisia Europeană (DG EAC),
• Guvernul României (inclusiv ministerele relevante),
• Reprezentanți ai societății civile (SNST, organizații de tineret, lucrători de tineret).

Obiective ale dialogului:

• Clarificarea obligațiilor României privind domeniul Tineret.
• Stabilirea unui plan concret de redresare.
• Alocarea resurselor necesare.
• Monitorizarea implementării.

7.4. Suspendarea temporară a transferurilor financiare către structurile nefuncționale

Având în vedere că:

• Structurile oficiale responsabile de tineret la nivel național NU sunt funcționale,
• Fondurile europene riscă să fie utilizate în afara scopului sau ineficient,
• Nu există mecanisme de monitorizare și raportare conformă,

Solicităm suspendarea temporară a transferurilor de fonduri europene pentru programe de tineret către autoritățile centrale române până la clarificarea situației instituționale și demonstrarea capacității efective de implementare.

Alternative propuse:

• Redirecționarea fondurilor direct către DJST-uri (structurile funcționale),
• Gestionarea fondurilor prin agenții descentralizate (dacă este fezabil legal),
• Finanțarea directă a organizațiilor neguvernamentale de tineret.

7.5. Monitorizarea sporită a României în domeniul politicilor pentru tineret

Solicităm includerea României pe lista statelor cu risc crescut de neconformare în domeniul Tineret și instituirea unui mecanism de monitorizare trimestrială, cu raportare publică.

7.6. Recomandare oficială către Guvernul României

Solicităm Comisiei Europene să emită o recomandare oficială către Guvernul României cu următoarele puncte:

1. a) Reunificarea domeniilor Sport și Tineret într-o singură structură ministerială (reconstituit Ministerul Tineretului și Sportului), singura soluție care:

• Respectă experiența funcțională din perioada 2010-2021,
• Asigură utilizarea eficientă a resurselor umane specializate,
• Permite sinergii și complementarități,
• Facilitează implementarea politicilor europene în ambele domenii.

1. b) Alocarea unui buget adecvat pentru activități de tineret, corelat cu:

• Obiectivele Strategiei UE pentru Tineret,
• Necesitățile de cofinanțare a programelor europene,
• Susținerea infrastructurii și personalului specializat.

1. c) Preluarea efectivă și imediată a personalului, patrimoniului și responsabilităților în domeniul Tineret, conform prevederilor OUG 121/2021, cu termene clare și sancțiuni pentru neconformare.
2. d) Consultarea obligatorie a structurilor reprezentative (SNST, organizații de tineret, lucrători de tineret) în toate deciziile privind reorganizări viitoare.

VIII. DISPONIBILITATEA SNST DE A CONTRIBUI LA SOLUȚIONARE

Sindicatul Național Sport și Tineret își exprimă disponibilitatea totală de a contribui activ la corectarea situației din domeniul Tineret în România.

8.1. Expertiză disponibilă

SNST poate mobiliza:

• Lucrători de tineret cu experiență din toate cele 42 de județe;
• Specialiști în educație non-formală și programe pentru tineret;
• Experți în politici publice pentru tineret;
• Manageri de Centre de Tineret și infrastructură pentru tineret.

8.2. Contribuții concrete propuse

Suntem pregătiți să participăm la:

1. a) Elaborarea unui plan național de redresare a domeniului tineret, incluzând:

• Audit complet al situației actuale,
• Propuneri legislative concrete,
• Structură organizatorică optima,
• Buget necesar și surse de finanțare,
• Calendar de implementare.

1. b) Consultări și grupuri de lucru cu:

• Reprezentanții Comisiei Europene,
• Guvernul României,
• Organizații internaționale (Consiliul Europei etc.).

1. c) Monitorizarea implementării reformelor, cu raportări periodice transparente către toate părțile interesate.
2. d) Campanii de informare a tinerilor români despre drepturile lor și despre oportunitățile oferite de programele europene.

8.3. Experiență demonstrată

SNST a demonstrat responsabilitate civică prin:

• Memorandumul din 2024 transmis Guvernului și ANS, cu analiza detaliată a problemelor (document atașat);
• Apeluri publice către Președintele României și Prim-ministru pentru reunificarea          Sport-Tineret;
• Acoperire mediatică constantă pentru sensibilizarea opiniei publice;
• Protejarea drepturilor lucrătorilor de tineret aflați într-o situație legală incertă de 4 ani.

IX. CONCLUZII: O CRIZĂ FĂRĂ PRECEDENT, SOLUȚIA – PRIN VOINȚĂ POLITICĂ

9.1. Gravitatea situației

Situația domeniului Tineret în România constituie:

• Încălcare sistematică a legislației europene și naționale,
• Risipă de resurse umane și financiare,
• Pierdere de oportunități pentru peste 5 milioane de tineri români (vârsta 14-35 ani),
• Nerespectare a angajamentelor asumate față de partenerii europeni,
• Risc de pierdere a reputației pentru România în cadrul UE.

9.2. Simplitatea soluției

Soluția este clară, verificată și imediat aplicabilă:

REUNIFICAREA SPORT-TINERET într-o structură ministerială unică, cu:

• Buget adecvat pentru ambele domenii,
• Personal specializat păstrat și valorizat,
• Infrastructură comună utilizată eficient,
• Capacitate dovedită de implementare a politicilor UE.

Acest model a funcționat până în anul 2021. Nu trebuie inventată roata, ci trebuie să ne întoarcem la ceea ce funcționa.

9.3. Urgența acțiunii

Fiecare an pierdut înseamnă:

• O nouă generație de tineri fără acces la programe și oportunități,
• Fonduri europene neabsorbite sau utilizate neconform,
• Degradarea continuă a infrastructurii pentru tineret,
• Eroziunea capacității instituționale și a expertizei accumulate,

• Creșterea decalajului dintre România și celelalte state membre UE în domeniul politicilor pentru tineret.

Nu mai putem aștepta! Este nevoie de intervenție urgentă la cel mai înalt nivel european.

9.4. Responsabilitatea politică și morală

Guvernul României are:

• Responsabilitate legală: respectarea legislației europene și naționale.
• Responsabilitate politică: implementarea angajamentelor asumate față de UE.
• Responsabilitate morală: față de 5 milioane de tineri români care merită oportunități egale cu tinerii din restul Europei.

Tăcerea și inacțiunea nu mai sunt opțiuni acceptabile.

X. IMPACT ASUPRA TINERILOR ROMÂNI: DIMENSIUNEA UMANĂ A CRIZEI

Dincolo de aspectele juridice și instituționale, dorim să atragem atenția asupra impactului real al acestei crize asupra tinerilor români.

10.1. Pierderi concrete pentru tinerii din România

a) Lipsa accesului la Centre de Tineret funcționale

Centrele de Tineret ar trebui să fie spații:

• De întâlnire și socializare pentru tineri,
• Pentru educație non-formală (cursuri, ateliere, training-uri),
• Pentru consiliere și informare,
• Pentru activități culturale, artistice, sportive.

Realitatea: Majoritatea Centrelor sunt închise sau nefuncționale din lipsa finanțării. Tinerii din orașele mici și din mediul rural sunt cei mai afectați, neavând alternative.

b) Imposibilitatea participării la programe de mobilitate

Programele Erasmus+, Corpul European de Solidaritate oferă oportunități extraordinare:

• Stagii în străinătate,
• Schimburi de experiență,
• Voluntariat international,
• Formare profesională.

Realitatea: Lipsa cofinanțării naționale și a structurilor de sprijin face ca România să aibă una dintre cele mai scăzute rate de participare din UE. Tinerii români pierd anual mii de oportunități.

c) Absența educației non-formale

Educația non-formală (prin activități de tineret) dezvoltă:

• Competențe sociale și civice,
• Spiritul de inițiativă și antreprenoriat,
• Gândire critică,
• Abilități de comunicare și leadership.

Realitatea: Fără finanțare și fără lucrători de tineret activi, tinerii români nu beneficiază de aceste oportunități de dezvoltare personală, esențiale în lumea modernă.

d) Excluderea din dialogul democratic

Mecanismele de consultare a tinerilor (Dialogul UE cu Tinerii) ar trebui să le permită:

• Să își exprime opiniile,
• Să participe la decizii,
• Să își dezvolte competențe civice,
• Să se implice în viața publică.

Realitatea: Aceste mecanisme nu funcționează în România. Tinerii nu au voce, nu sunt consultați, nu sunt implicați.

10.2. Comparație cu alte state membre

Un tânăr din Finlanda, Olanda, Germania sau alte țări UE are acces la:

• Centre de tineret moderne și bine dotate în fiecare oraș;
• Consiliere profesională gratuită specializată pentru tineri;
• Zeci de programe de mobilitate internațională cu sprijin complet;
• Consultări regulate și reale în deciziile care îl afectează;
• Mii de oportunități de voluntariat și implicare comunitară.

Un tânăr din România, în special din mediul rural sau din orașe mici, are acces la:

• NIMIC din cele enumerate mai sus.

Aceasta este inegalitatea pe care o generează eșecul Guvernului României.

10.3. Consecințe pe termen lung

Neglijarea tinerilor produce:

• Emigrație masivă: tinerii talentați pleacă în căutarea oportunităților (România are una dintre cele mai mari rate de emigrație a tinerilor din UE);
• Dezangajare civică: tinerii care nu sunt consultați și implicați nu vor participa la viața democratică ca adulți;
• Pierderi economice: lipsa competențelor și calificărilor dobândite prin educație non-formală reduce capacitatea de inserție profesională;
• Fragmentare socială: lipsa spațiilor și activităților pentru tineri crește izolarea și riscurile sociale;

România își periclitează viitorul ignorând Tineretul.

XI. APEL FINAL

Către Comisia Europeană:

Vă solicităm să acționați ferm și rapid pentru a determina Guvernul României să:

• Respecte obligațiile europene asumate.
• Aloce resursele necesare.
• Restructureze instituțional domeniul tineret.
• Restabilească funcționalitatea politicilor pentru tineret.

România nu poate continua să beneficieze de statutul de membru UE fără a-și îndeplini responsabilitățile față de propriii cetățeni tineri.

Către opinia publică europeană:

Aducem în atenția publicului european și a organizațiilor internaționale pentru tineret această situație inacceptabilă. Tinerii români merită aceleași oportunități ca tinerii din restul Europei.

Către tinerii din România:

Vă asigurăm că Sindicatul Național Sport și Tineret va continua să lupte pentru drepturile voastre, pentru oportunități egale, pentru acces la programe europene, pentru o voce în deciziile care vă afectează.

Nu sunteți singuri, nu vă abandonăm!

XII. SOLICITARE DE RĂSPUNS ȘI ACȚIUNE

Solicităm Comisiei Europene:

1. Confirmarea primirii prezentei scrisori deschise în termen de 15 zile lucrătoare.
2. Răspuns detaliat privind măsurile pe care intenționați să le luați în termen de 60 de zile.
3. Programarea unei întâlniri între reprezentanții SNST, ai DG EAC și, dacă este posibil, ai Comisarului European pentru Educație, Cultură, Tineret și Sport, pentru discutarea în detaliu a situației.
4. Includerea acestui subiect pe agenda următoarei reuniuni a Directorilor Generali pentru Tineret din statele membre UE.
5. Transparență completă: publicarea documentelor și rapoartelor rezultate din investigațiile solicitate.

NOTĂ FINALĂ

Prezenta scrisoare deschisă transmisă către instituțiile europene

• Este un strigăt de alarmă al unor profesioniști dedicați care văd în fiecare zi consecințele dezastruoase ale inacțiunii și ale deciziilor incompetente.
• Este o solicitare de ajutor adresată Comisiei Europene de către lucrătorii de tineret români, care doresc să își facă meseria în condiții legale și decente, pentru binele tinerilor.
• Este o ultimă încercare de a readuce domeniul Tineret în atenția decidenților înainte ca degradarea să devină ireversibilă.

Concluzie: Nerespectarea obligațiilor europene asumate, gestionarea necorespunzătoare a fondurilor UE și abandonarea sistematică a domeniului Tineret de către România reclamă intervenția imediată a Comisiei Europene, pentru restabilirea legalității și protejarea drepturilor celor cinci milioane de tineri români.

Scrisoare deschisă – descarcă documentul

Sindicatul Național Sport și Tineret

Strada Valter Mărăcineanu, nr. 1-3, București, România.

📞 0784.116.973 | ✉️ office@snst.ro | 🌐 www.snst.ro