Scrisoare deschisă

Partidul Social Democrat,

Alianța pentru Unirea Românilor,

Partidul Național Liberal,

Uniunea Salvați România,

Partidul S.O.S. România,

Partidul Oamenilor Tineri,

Uniunea Democrată Maghiară din România,

Grupul parlamentar al minorităților naționale,

11 decembrie 2024

SCRISOARE DESCHISĂ

Stimați oameni politici ai țării,

România traversează o perioadă tensionată și incertă, marcată de decizii controversate și derapaje de la prevederile constituționale care pun sub semnul întrebării soliditatea mecanismelor democratice consfințite de Constituția țării. Validarea și, ulterior, anularea primului tur al alegerilor prezidențiale, în contextul ingerințelor externe, subminează încrederea cetățenilor în instituțiile statului și în procesele electorale, piloni esențiali al unei democrații funcționale.

Totodată, politicile economice caracterizate printr-o taxare excesivă a muncii afectează lucrătorii din România și puterea de cumpărare a acestora și ne transformă în campioana europeană a sărăciei în muncă. Într-o țară deja greu încercată de instabilitate, astfel de măsuri adâncesc inechitățile sociale și amplifică nemulțumirile populației, erodând încrederea în capacitatea clasei politice de a guverna responsabil și echitabil.

Acest context complex impune un dialog deschis și o colaborare autentică între toate forțele politice și actorii sociali, pentru a proteja interesele lucrătorilor și a promova un viitor stabil, bazat pe principii democratice și echitate socială, precum și pentru crearea unui climat stabil și predictibil pentru mediul de afaceri.

Pentru aceste crize care afectează profund societatea românească, Blocul Național Sindical consideră că există soluții. Aceastea sunt unele politice și ar trebui să vină din Parlamentul României, de la partidele care au fost votate de cei aproape 9 milioane și jumătate de români.

În consecință, Consiliul Național BNS solicită tuturor partidelor parlamentare:

1. Formarea rapidă a unui Guvern capabil să propună un program clar de guvernare, care să fie validat de Parlament și să aibă ca priorități imediate:

• Elaborarea și prezentarea în Parlament a bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale, care să reflecte atât angajamentele asumate în negocierile cu Comisia Europeană, cât și nevoile reale ale societății românești. Acest buget trebuie să prioritizeze măsurile de sprijin economic și social.
• Iar în prima ședință a noului Guvern, acesta ar trebui să stabilească un calendar clar pentru alegerile prezidențiale, astfel încât să fie restabilită încrederea cetățenilor în procesele democratice ale țării și să fie respectate rigorile constitutionale;

2. Realizarea unei verificări atente asupra viitorilor parlamentari care vor fi numiți în: Comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informații, Comisia parlamentară specială pentru controlul activităţii Serviciului de Informaţii Externe, Comisia pentru Tehnologia Informației și Comunicațiilor din Camera Deputaților, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Camera Deputaților, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Senat. Acestea sunt comisiiile care controlează activitățile Serviciului Român de informații, Serviciului de Informații Externe, Serviciului de Telecomunicații Speciale, Direcției Generale de Protecție Internă (din cadrul MAI) și Direcției Generale de Informații a Apărării (din cadrul MApN). Este esențial ca aceaste comisii să fie formate din persoane integre, care să nu fie vulnerabile la influențe sau presiuni interne sau externe, astfel încât să asigure un control real și obiectiv asupra activităților acestor instituții.
3. Demararea unei anchete detaliate privind activitatea serviciilor de informații din ultimii ani, pentru a identifica eventualele derapaje și pentru a restabili încrederea publică în aceste instituții. Dacă aceste instituții nu s-au implicat și au stat deoparte, atunci când legea le impunea să acționeze, avem o problemă care trebuie rezolvată! Dacă aceste instituții s-au implicat în procesul electoral sau alte chestiuni de ordin public, atunci când legea nu le permitea, din nou avem o problemă. Oricum ar fi, este nevoie de explicații și de o transparentizare a activității serviciilor de informații cel puțin în relația cu comisiile parlamentare, precum și îmbunătățirea legislației, dacă analizele vor arăta asta. De asemenea, propunem introducerea unui mecanism de audiere publică a conducătorilor serviciilor de informații în comisiile parlamentare, ca măsură esențială pentru creșterea transparenței și responsabilității acestor instituții.
4. În situația în care se constată vulnerabilități în cadrul activității serviciilor de informații, aceste comisii ar trebui să genereze un pachet legislativ care să consolideze funcționarea, finanțarea și mecanismele de control ale acestor structuri. Această inițiativă trebuie să urmărească corectarea disfuncționalităților existente și alinierea activităților serviciilor de informații la standardele democratice și constituționale ale statului
5. Reforma Curții Constituționale a României care să asigure că deciziile Curții Constituționale reflectă cu adevărat spiritul legii și interesele fundamentale ale cetățenilor. Este necesară o evaluare profundă a mecanismelor de numire a judecătorilor și o reevaluare a condițiilor profesionale a judecătorilor de la Curtea Constituțională, precum și îmbunătățirea cadrului constituțional care reglementează activitatea acestei instituții. Este imperativ să fie eliminate orice influențe care pot compromite imparțialitatea și integritatea deciziilor Curții, având în vedere rolul său crucial în protejarea principiilor democratice și constituționale. Această poziție este susținută de experiența directă a BNS, care a fost victima unui comportament abuziv din partea Curții Constituționale (președinte la acea vreme fiind Valer Dorneanu) în cazul speței legate de Ordonanța 79/2017. Prin această ordonanță, întreaga presiune fiscală a fost transferată asupra lucrătorilor, iar BNS, în încercarea de a-și găsi dreptatea în România, a ajuns până la Curtea Constituțională. Totuși, am fost confruntați cu decizia CCR care ridică semne de întrebare cu privire la imparțialitatea sau profesionalismul unora dintre judecători. Recent (octombrie 2024), Comitetul de miniștri din cadrul Consiliului Europei a dat dreptate BNS în speța mai sus menționată și a dat astfel o plamă zdravănă Curții Constituționale.
6. Inițierea, în regim de urgență într-un termen de maximum trei luni de la consituirea noului Parlament, a unor proiecte legislative pentru transpunerea în legislație a referendumurilor votate de cetățenii României, dar care, din păcate, au fost ignorate și aruncate, metaforic vorbind, la coșul de gunoi al istoriei. Un exemplu elocvent este referendumul din 2009, când românii au votat, în proporție covârșitoare, pentru un Parlament unicameral. De asemenea, referendumul din 2019, centrat pe tema justiției, prevedea măsuri care ar fi permis extinderea dreptului altor entități de a sesiza Curtea Constituțională. Implementarea acestei măsuri ar fi putut preveni situații precum cele cu care ne-am confruntat recent. Decizia de a ignora rezultatele acestor consultări populare nu doar că a sfidat voința exprimată democratic de către popor, dar a și generat o ostilitate profundă în rândul cetățenilor. Acest sentiment s-a concretizat prin sancționarea severă a politicienilor din partidele tradiționale, reflectată în scăderea încrederii în clasa politică. Este momentul ca această greșeală să fie recunoscută și corectată, în numele respectării democrației și a reconstrucției unui dialog real cu cetățenii. Un alt exemplu concret al modului în care partidele politice continuă să eludeze puterea și voința poporului este modul în care tratează inițiativele cetățenești. În 2015, BNS a susținut inițiativa cetățenească de modificare a Codului muncii. România impune condiții extrem de restrictive pentru o astfel de inițiativă: este necesar ca aceasta să fie semnată de peste 100.000 de cetățeni, din majoritatea județelor țării, cu un minimum de 5.000 de semnături din cel puțin un sfert dintre acestea. În plus, toate listele de semnături trebuie avizate de primării pentru conformitate. În ciuda faptului că inițiativa civică susținută de BNS a respectat toate cerințele constituționale și a fost depusă legal la Parlament, procesul a fost blocat. Proiectul a fost adoptat tacit de Senat la data de 2 septembrie 2015 și transmis Camerei Deputaților, unde trebuia să fie dezbătut și votat până pe 2 octombrie 2015. Cu toate acestea, în loc să fie supus unei discuții transparente și unei decizii asumate, proiectul a fost “pus la sertar” și, chiar și în prezent, figurează ca fiind în “dezbatere” la Comisia de muncă. Acest exemplu reflectă modul în care partidele politice parlamentare aleg să ignore inițiativele cetățenești și să submineze unul dintre puținele instrumente prin care cetățenii pot influența în mod direct legislația. Este o dovadă clară a unei disfuncționalități grave, care erodează încrederea în instituțiile democratice și în respectul față de voința populară.
7. Ne-au trebuit 12 ani pentru a reda lucrătorilor din România unele din drepturile fundamentale ale omului garantate de Constituție: dreptul la grevă și dreptul la liberă asociere, care au fost restricționate prin Legea dialogului social din 2011. Doar cu sprijinul Comisiei Europene am reușit să modificăm cadrul legislativ în 2023 și să reparăm aceste nedreptăți. În acest context, sperăm să nu mai fie nevoie de încă 12 ani pentru a repara noi încălcări constituționale, precum Ordonanța 79 din 2018. În pachetul de reforme fiscale pe care noul Guvern al României va trebui să-l definitiveze într-un amplu proces de modificare a Codului fiscal, noul Guvern va trebui să facă gestul reparator cerut de Comitetul de miniștri al Europei și care va duce la reducerea fiscalității pe muncă și care ar trebui să afecteze pozitiv milioane de lucrători din România. În ultimii ani, clasa politică din România a pus capitalul mai presus de toate, iar asta a dus la migrarea peste hotare a 5 milioane de cetățeni din România, aflați în vârstă de muncă. România are astăzi cea mai ostilă piață de muncă! Lucrătorii români au ajuns cobaii experimentelor fiscale făcute de toate guvernele de după 1989. România este singura țară din Uniunea Europeană și din lume în care contribuțiile mediului de afaceri la sistemul de securitate socialăau fost mutate în cârca salariaților începând cu anul 2018. Astfel, contribuția la sănătate și la sistemul de pensii s-a dublat pentru angajați, în timp ce pentru angajatori s-a redus la zero. Astăzi, România are una din cele mai ridicate sarcini fiscale pe costul forței de muncă din UE: 42,8% față de 38,6% media europeană! Salariile mici și taxarea ridicată au făcut ca România să înregistreze a treia cea mai scăzută rată de ocupare a forței de muncă din UE în 2023, după Italia și Grecia. Se impune, astfel, o reformă urgentă pentru reducerea taxării pe muncă în România, cu o aplicabilitate cel mai târziu din primăvara anului viitor.

Consiliul Național BNS,

prin DUMITRU COSTIN

BNS / SNST / PUBLISIND