Înalta Curte de Casație și Justiție a transmis Parlamentului un avertisment fără precedent: dacă Legea salarizării va fi adoptată fără remedierea problemelor identificate, va sesiza Curtea Constituțională a României.
Este o confirmare instituțională puternică a faptului că inechitățile semnalate de organizațiile sindicale nu reprezintă simple nemulțumiri salariale, ci pot constitui veritabile probleme de constituționalitate.
ICCJ invocă posibila încălcare a egalității în drepturi, a securității juridice, a proporționalității, precum și a cerințelor de claritate și previzibilitate a legii. Instanța supremă precizează că o eventuală sesizare a CCR nu va apăra exclusiv magistrații, ci va viza toate prevederile care afectează categoriile profesionale defavorizate.
Pentru salariații reprezentați de SNST mesajul este unul esențial: drepturile și salarizarea personalului plătit din fonduri publice nu pot fi stabilite prin discriminări, inechități și proceduri care ignoră Constituția.
Redăm mai jos comunicatul integral al Înaltei Curți de Casație și Justiție:
COMUNICAT
Înalta Curte solicită respectarea Constituției în procesul de adoptare a Legii salarizării
În exercitarea atribuțiilor sale constituționale și instituționale, Înalta Curte de Casație și Justiție s-a adresat, în mod preventiv, conducerii Senatului și Camerei Deputaților, solicitând ca procedura parlamentară privind proiectul Legii salarizării personalului plătit din fonduri publice să se desfășoare cu respectarea strictă a Constituției și a regulilor care guvernează procesul legislativ.
Demersul a fost determinat de existența unor serioase probleme de constituționalitate care afectează chiar procedura de elaborare și promovare a proiectului de lege.
În acest context, Înalta Curte a arătat că proiectul a fost elaborat și promovat într-o perioadă în care există probleme privind competența constituțională a unor membri ai Guvernului de a exercita atribuțiile aferente funcției, împrejurare care ridică serioase îndoieli asupra validității procedurii parcurse și asupra posibilității ca aceasta să constituie fundamentul unei inițiative legislative conforme Constituției. Aceste vicii nu pot fi înlăturate prin simpla continuare a procedurii parlamentare, întrucât ele privesc chiar legalitatea și constituționalitatea etapei de inițiere a proiectului.
În același timp, Înalta Curte a atras atenția asupra numeroaselor probleme de constituționalitate pe care le ridică soluțiile legislative propuse, între care afectarea principiului separației și echilibrului puterilor în stat, încălcarea independenței autorității judecătorești, nerespectarea principiilor egalității în drepturi, securității juridice, protecției încrederii legitime, proporționalității și a exigențelor privind claritatea și previzibilitatea legii.
Înalta Curte de Casație și Justiție reafirmă că rolul său constituțional nu este acela de a apăra interesele unei singure categorii profesionale, ci de a contribui la garantarea supremației Constituției și a statului de drept.
În măsura în care legea va fi adoptată fără remedierea acestor deficiențe, Înalta Curte va sesiza Curtea Constituțională a României cu toate dispozițiile pe care le apreciază ca fiind contrare Constituției. O asemenea sesizare nu va privi exclusiv dispozițiile referitoare la magistrați, ci toate prevederile care afectează, cu încălcarea principiilor constituționale, categoriile profesionale defavorizate prin noua reglementare.
Constituția nu protejează drepturile unei singure profesii. Ea garantează egalitatea tuturor în fața legii, legalitatea exercitării puterii publice și respectarea drepturilor fundamentale ale tuturor cetățenilor. Din această perspectivă, Înalta Curte de Casație și Justiție va exercita integral prerogativa conferită de Constituție de a sesiza Curtea Constituțională a României cu privire la toate dispozițiile legii care încalcă Legea fundamentală, indiferent de categoria profesională afectată.
Respectarea Constituției nu este o opțiune politică, ci o obligație care revine tuturor autorităților publice.
Scrisorile adresate de președintele Instanței supreme președinților celor două Camere ale Parlamentului României se regăsesc aici.
Sursa: Înalta Curte de Casație și Justiție – „Înalta Curte solicită respectarea Constituției în procesul de adoptare a Legii salarizării”