„Devenim prioritate prin atitudine!!!”

Comunicat de presă BNS / 20.12.2020

Revizuirea Planului National de Redresare si Rezilienta

BNS cere Guvernului sa initieze urgent consultari cu partnerii sociali pentru revizuirea Planului National de Redresare si Rezilienta

Romania a crescut in toti acesti ani nesustenabil si cu intensificarea inegalitatilor. Dezvoltarea insotita de accentuarea inegalitatilor nu este o caracteristica a tarilor ce recunosc modelul social european. Preocuparea pentru o utilizare mai eficienta a resurselor a lipsit din abordarea cresterii in Romania. Forta de munca ieftina a fost principala parghie pentru atragerea investitiilor. Dupa 10 ani de crestere economica aproape constanta nu reusim sa reducem decat intr-o masura nesemnficativa decalajele fata de media statelor UE.

Cresterea galopanta a datoriei publice, un deficit al bugetului public istoric, o economie extrem de putin digitalizata, o parte semnificativa a populatiei expusa riscului de saracie sau de excluziune sociala, o pondere importanta a populatiei adulte care a decis sa paraseasca tara sau sa accepte locuri de munca sezoniere in afara tarii, o societate din ce in ce mai putin toleranta, sunt doar cateva din caracteristicile Romaniei de azi.

Avem nevoie de un nou model de crestere. Ar trebui sa valorificam oportunitatea alocarilor semnificative pentru reducerea decalajelor dar si pentru o dezvoltare sustenabila.  Urmatorii doi ani vor fi ani extrem de dificili. Ritmul de crestere a datoriei publice este de-a dreptul halucinant, pana la finalul anului 2022 datoria publica va depasi 60% din PIB. De asemenea deficitul bugetului public continua sa creasca, urmeaza sa ajunga in 2022 la 12,5%. Rata somajului se estimeaza ca va ramane chiar si dupa 2 ani mult peste nivelul din 2019.

Plecand de la cele de mai sus consideram ca Planul National de Redresare si Rezilienta ar trebui sa reflecte agenda nationala a Romaniei pentru reforme si investitii, concepute in conformitate cu obiectivele de politica ale UE, axate in jurul tranzitiei verzi si tranzitiei digitale. Agenda nationala de dezvoltare ar trebui sa fie stabilita prin consens de clasa politica si de partenerii sociali. Pana la urma care este strategia de dezvoltare a Romaniei? 70% din resursele alocate prin PNRR ar trebui consumate in primii doi ani. In lipsa unui suport din partea intregii clasei politice si a societatii civile, in special a partenerilor sociali, aceasta oportunitate nu va putea fi valorificata.

Aceasta oportunitate de finantare ar trebui maximizata in utilizare, vizand proiecte de investitii mature ce pot fi finalizate intr-o perioada scurta de timp si in acelasi timp care sa antreneze coeziune economica, sociala dar si regionala.

Consideram ca in elaborarea PNRR este nevoie de o mai buna echilibrare in abordarea investitiilor, intre interesul economic si cel social. In acest moment in opinia noastra PNRR este complet dezechilibrat in favoarea componentei economice si ca de obicei oamenii aproape ca nu conteaza.

De altfel contributia PNRR la coeziunea sociala este extrem de redusa, atat sub aspectul ponderii alocarii catre acest obiectiv (doar 11% din total alocari), sub aspectul domeniilor vizate (doar Sanatate si Educatie), dar mai ales sub aspectul nivelului acestei interventii. Interventiile sunt doar la nivel de infrastructura si totodata cu un impact foarte limitat.

Din pachetul total de investitii din Cadrul Financiar Multianual – Educatia primeste putin sub 4% din valoare investitiilor totale. Consideram ca alocarea este mult subdimensionata daca avem in vedere infrastructura scolara extrem de precara, in special in mediul rural. Sunt inca extrem de multe unitati scolare ce functioneaza fara autorizatii, fara apa curenta sau cu grup sanitar in afara scolii. Ce facem cu restul infrastructurii scolare? Cum vom reusi sa facem fata unei posibile noi crize ca cea pe care tocmai o traversam?

Ca si in cazul Educatiei, in Sanatate investitiile propuse sunt extrem de reduse raportat la nevoile sistemului. Doar 44 de spitale ar urma sa beneficieze de investitii prin PNRR, adica aprox 11%. Din total alocari din fondurile europene (inclusiv PNRR) se estimeaza ca aprox 5,7 mld euro vor fi alocate domeniului Sanatatii, adica aprox 7% din suma totala (79,94 mld euro). Infrastructura medicala nu este insa formata doar din spitale. Si restul componentelor infrastructurii sanitare sunt esentiale pentru functionarea in parametrii normali a sistemului de sanatate (dispensare, cabinete medicale, policlinici, etc). Acestea nu sunt vizate deloc de PNRR.

Desi declarativ coeziunea regionala este vizata in abordarea investitiilor, o impartire a acestora la nivelul regiunilor indica in fapt o supra alocare in regiunile mai dezvoltate ale Romaniei – Nord Vest, Vest si Bucuresti Ilfov si o subalocare in regiunile sarace si in special in mediul rural. O astfel de abordare va adanci discrepantele regionale.

Romania a interpretat in sens foarte strict notiunea de investitii, referindu-se in mod aproape exclusiv la investitii in capital fix si in capital natural. Cea mai de pret resursa a unei tari, resursa umana, este lipsita de interes in alocarea resurselor in PNRR. Guvernul Romaniei a propus 0 (zero) investitii in capitalul uman. Forta de munca nu reprezinta o prioritate, nici la nivel de obiectiv si nici la nivel de investitii directe.

Desi reprezinta una din componentele cheie ale tranzitiei digitale si verzi (unul din obiectivele cheie ale PNRR) calificarea si recalificarea fortei de munca nu beneficiaza de alocari, nici macar la nivelul asigurarii competenetelor digitale, desi Romania are cea mai mare pondere a populatiei ce nu detine nici macar competente digitale de baza. Pana in 2025 5,3 milioane de cetateni romani ar trebui sa obtina competente digitale de baza, efortul este urias, atat logistic cat si financiar.

In cazul celor mai multe dintre investitii exista foarte putina transparenta in ceea ce priveste modul si criteriile in baza carora au fost selectate aceste investitii. Nu exista nici un fel de fundamentare de oportunitate pentru alegerea investitiilor. In foarte putine cazuri se cunosc nevoile reale de investitii ale domeniului.  Chiar si acolo unde se cunoaste nivelul nevoii de investitii, nu exista o viziune a modului in care pe un interval de timp rezonabil acestea pot fi esalonate pentru a maximiza eficienta utilizarii resurselor.

Indicatorii urmariti sunt mai degraba fizici fara a urmari efectul lor la nivelul societatii, al regiunii sau al economiei. Nu se justifica corelarea intre suma alocata si indicatorii stabiliti pe fiecare investitie in parte. De exemplu pentru IMM-uri sunt alocate investitii in suma totala de 3,4 mld euro, pentru a crea 26.300 de locuri de munca, insemnand in fapt finantare de 130 mii euro pe fiecare loc de munca creat.

Desi in pandemie am vazut limitari in functionare la nivelul multor sisteme, Romania isi propune investitii foarte mici pentru intarirea rezilientei. Ca urmare, la urmatoarea criza, indiferent de ce forma va imbraca acesta, vom fi la fel de putin pregatiti ca si in cazul crizei actuale. Ar fi trebuit sa folosim aceasta oportunitate pentru a identifica si a consolida lanturile de aprovizionare expuse socurilor externe.

Concluzionand:

  • Transportul, schimbarile climatice, mediul de afaceri si mobilitatea urbana par a fi centrele de interes pentru PNRR.
  • Digitalizarea, Rezilienta, Energia verde, Educatia, Sanatate sau Cercetarea, sunt din nou ignorate si primesc cele mai mici alocari.
  • Investitiile in resursele umane sau infrastructura destinata sprijinirii grupurilor vulnerabile precum si masuri de sprijin pentru integrarea acestora in societate, lipsesc complet din viziunea PNRR. PNRR nu identifica si nu abordeaza vulnerabilitatile sociale ale Romaniei, o abordare ce nu se poate dovedi sustenabila pe termen mediu si lung.
  • Infrastructura portuara sau aeroportuara, transporturile navale sau comunicatiile sunt de asemenea complet ignorate.

Avand in vedere aspectele sesizate mai sus BNS propune:

  • Intregul document ar trebui restructurat pentru a respecta cerintele Comisiei pentru acest document, asa cum am aratat mai sus in multe puncte documentul propus nu respecta indicatiile transmise de Comisie. Documentul trebuie restructurat plecand de la obiectivele comunicate si avand ca element central recomandarile de tara si initiativele flagship ale Comisiei.
  • Alocarea resurselor trebuie sa fie un proces transparent, atat in cazul PNRR, cat si in cazul Programelor operationale. Trebuie sa se faca cunoscut inca din acest stadiu ce anume se finanteaza si din ce program.
  • PNRR trebuie sa fie un document asumat la nivel politic dar si la nivelul societatii civile, reprezinta o uriasa alocare pentru investitiii si trebuie sa ne asiguram ca decizia de selectie a domeniilor de interventie este una echilibrata si in interesul tuturor.
  • Romania nu poate pierde din nou startul. Tranzitia verde si digitala dar si cresterea rezilientei trebuie sa fie elementele centrale in selectia investitiilor. Ar trebui sa folosim aceasta oportunitate si pentru a sustine tinte mai ambitioase in domeniul energiei, principalele tinte asumate de Romania in Planul National Integrat in domeniul Energiei si Schimbarilor Climatice, asa cum de altfel a sugerat si Comisia Europeana.
  • Investitiile selectate ar trebui sa reprezinte investitii de interes national sau investitii strategice, in mod real posibil de realizat avand in vedere calendarul foarte strans de executie.
  • Orientarea investitiilor trebuie sa fie realizata avand in mod real ca obiective asigurarea coeziunii sociale, economice si regionale, intr-o abordare echilibrata astfel incat investitiile finantate sa asigure premisele pentru crestere sustenabila si totodata sa contribuie la reducerea inegalitatilor si a disparitatilor pentru regiuni.
  • Constructia PNRR ar trebui sa plece de la nevoi de investitii majore, trebuie evaluat impactul acestora si in functie de acestea trebuie stabilite prioritatile. Stabilirea modului de prioritizare a nevoilor de investitii, având în vedere resursele limitate, este un proces care necesită corelarea dovezilor științifice cu alegerile politice.
  • Mai mult, unele din pachetele de investitii necesita in mod cert si o pregatire a personalului pentru a utiliza in mod eficient investitiile realizate. Abordarea investitiilor ar trebui sa fie una integrata, cu toate componentele asigurate dintr-o sursa de finantare, mai ales avand in vedere ritmul in care se va implementa acest plan.
  • Educatia, Sanatatea, pregatirea fortei de munca pentru provocarile ridicate de tranzitia verde si tranzitia digitala trebuie sa reprezinte prioritatile Imbunatatirea preventiei in Sanatate este esentiala pentru cresterea rezilientei. Digitalizarea serviciilor de utilitate publica ar trebui de asemenea sa reprezinte una din prioritatile PNRR.
  • Proiectele de investitii sustinute trebuie sa aiba o puternica componenta sociala, atat in cazul firmelor beneficiare direct, dar si in cazul celor ce se vor ocupa de executia de lucrari / furnizarea de echipamente, acestea trebuie sa reprezinte modele de responsabilitate sociala. Unul din criteriile de selectie a planurilor dar si de unul din criteriile de achizitie pentru proiectele finantate din PNRR trebuie fie existenta unui contract colectiv de munca la nivelul de unitate, acolo unde legea obliga la negocieri colective. Aceasta propunere se regaseste de altfel si in Ghidul pentru aplicarea Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene în implementarea fondurilor europene structurale si de investitii.
  • Ar trebui folosita aceasta oportunitate pentru elaborarea si sustinerea unei politici publice pentru stoparea exodului fortei de munca, in special forta de munca tanara.

S-a pierdut timp pretios in aceasta perioada in care Romania a traversat un process electoral prelungit, ca urmare cerem Guvernului sa initieze in regim de urgenta consultari cu partnerii sociali pentru revizuirea Planului National de Redresare si Rezilienta.

Departamentul de Presa BNS

Sindicatul Național Sport și Tineret: Comunicat de presă BNS / 20.12.2020

Share on facebook
Distribuie