Curtea Constituțională a României a stabilit recent un principiu esențial pentru administrația publică din România: reorganizarea unor instituții care administrează bunuri publice nu poate fi realizată în lipsa clarificării situației juridice a patrimoniului. Decizia Curții, pronunțată cu unanimitate de voturi, a declarat neconstituțională legea care permitea reorganizarea unităților de cercetare-dezvoltare fără ca imobilele aferente să fie înscrise în cartea funciară.
Obiecția de neconstituționalitate a fost formulată de Președintele României, iar Curtea a reținut că eliminarea condiției privind evidența clară a proprietății publice generează insecuritate juridică și pune în pericol regimul constituțional al bunurilor aparținând statului. Potrivit comunicatului oficial al Curții Constituționale, o astfel de reglementare afectează protecția proprietății publice și creează premisele unor transferuri sau reorganizări lipsite de garanții juridice reale.
Decizia este definitivă și general obligatorie și are o semnificație care depășește strict domeniul cercetării. Raționamentul Curții este unul de principiu și se aplică tuturor situațiilor în care statul intenționează să reorganizeze, să descentralizeze sau să transfere instituții și patrimoniu fără a avea anterior o evidență juridică clară a bunurilor implicate.
În acest context, decizia CCR ridică un semnal de alarmă major și pentru unitățile din Sport, Tineret, Cultură, Educație și Administrație publică, în special pentru direcțiile și structurile din teritoriu. În numeroase cazuri, sediile și bazele sportive administrate de aceste unități nu sunt înscrise în cartea funciară sau au o situație juridică incomplet clarificată. Orice demers de reorganizare sau descentralizare realizat în aceste condiții riscă să repete exact viciul de neconstituționalitate constatat de Curtea Constituțională.
Curtea a subliniat, în esență, că statul nu poate dispune asupra patrimoniului public în mod arbitrar sau imprecis. Lipsa intabulării nu este o chestiune formală, ci una care afectează securitatea raporturilor juridice, protecția bunurilor publice și stabilitatea instituțională. Reorganizarea instituțiilor fără clarificarea prealabilă a patrimoniului creează riscuri atât pentru autorități, cât și pentru salariați și pentru comunitățile deservite.
Pentru Sindicatul Național Sport și Tineret, această decizie confirmă o poziție susținută constant în ultimii ani: orice reformă administrativă trebuie să fie fundamentată juridic, transparent și responsabil. Descentralizarea sau reorganizarea unităților din teritoriu nu poate fi tratată exclusiv ca un exercițiu administrativ sau bugetar, ignorând realitatea juridică a patrimoniului public.
Decizia Curții Constituționale oferă astfel un argument solid pentru suspendarea sau reconsiderarea oricăror inițiative de reorganizare care nu pornesc de la clarificarea completă a situației patrimoniale. Intabularea bunurilor, stabilirea regimului juridic al acestora și asigurarea protecției proprietății publice trebuie să reprezinte pași obligatorii, anteriori oricărui proces de descentralizare.
SNST consideră că respectarea acestui principiu nu este doar o obligație constituțională, ci și o condiție minimă de responsabilitate față de patrimoniul public, față de salariați și față de interesul public. Orice reformă făcută în absența acestor garanții riscă să fie nu doar ineficientă, ci și neconstituțională.
