În discursul public actual, „austeritatea” este prezentată ca o necesitate inevitabilă. Populației i se cer sacrificii, angajaților li se cer renunțări, iar sistemului public i se cere să funcționeze cu mai puține resurse, în numele responsabilității bugetare. Cu toate acestea, datele bugetare oficiale pentru anul 2026 arată o realitate diferită în cazul Camera Deputaților.
Ce arată cifrele
Comparativ cu anul 2025, bugetul Camerei Deputaților pentru 2026 înregistrează creșteri semnificative la capitole importante de cheltuieli:
-
+12% la cheltuieli curente,
-
+16% la cheltuieli cu deplasările,
-
+54% la deplasările externe.
Aceste majorări sunt prevăzute în documente bugetare publice și aprobate într-un context în care, în restul sectorului public, se discută despre înghețări salariale, restrângeri de drepturi și limitarea cheltuielilor.
Austeritate pentru cine?
În timp ce populației i se cer sacrificii în numele „disciplinei bugetare”:
-
salariile sunt ținute sub presiune,
-
sporurile sunt puse sub semnul întrebării,
-
posturile sunt blocate,
-
dialogul social este tratat formal sau amânat,
există instituții pentru care austeritatea nu se aplică în același mod.
Această discrepanță ridică o întrebare legitimă: este austeritatea o regulă generală sau una selectivă?
SNST consideră că politicile bugetare și sociale trebuie să fie: coerente, echitabile și aplicate uniform, fără duble standarde. Nu poți cere solidaritate doar de la cetățeni și angajați, în timp ce la nivelul Parlamentului se operează creșteri bugetare consistente. Responsabilitatea trebuie să fie comună, nu direcționată într-un singur sens.
Datele bugetare arată clar: austeritatea este aplicată selectiv. Atât timp cât aceste discrepanțe persistă, discursul despre „disciplină bugetară” își pierde credibilitatea.
Foto: Palatul Parlamentului
Cădirea are 12 nivele la suprafaţă şi alte 8 nivele subterane și măsoară 86 m în înălţime, peste cota 0, şi 92 metri – adâncime, sub nivelul solului. Suprafaţa construită la sol este de 66 .000 de metri pătraţi. Colina pe care este ridicat Palatul reprezintă una dintre cele mai vechi zone ale Bucureştiului, fiind cunoscută de-a lungul timpului ca fiind Dealul Lupeştilor, Dealul Spirii sau Colina Arsenalului. Dealul pe care se află astăzi Palatul Parlamentului este o creaţie a naturii, având o înălţime de 18 metri, dar partea dinspre Bulevardul Libertăţii este înălţată în mod artificial. De altfel, întregul edificiu este contruit pe diferenţe de înălţime – părţile laterale au câte 57 de metri, partea dinspre Bulevardul Unirii – 84 metri înălţime, pentru ca partea opusă să aibă 30 de metri înălţime.
