Curtea de Apel Suceava a transmis, prin poștă, Decizia civilă nr. 545/2021, pronunțată în dosarul nr.2399/40/2018* (definitivă), prin care obligă Ministerul Tineretului și Sportului și Direcția Județeană pentru Sport și Tineret să emită decizie/ordin de egalizare a salariilor de bază ale reclamanţilor la nivelul maxim aflat în plată pentru funcţii similare din cadrul direcţiilor judeţene pentru sport şi tineret aflate în subordinea Ministerului Tineretului şi Sportului, cu plata diferenţei drepturilor băneşti corespunzătoare, calculate începând cu data de 21.12.2016, la care se adaugă dobânda legală de la data exigibilităţii şi până la data plăţii efective şi actualizarea cu indicele de inflaţie.
O luptă de ani de zile, zeci de termene și sute de file depuse la dosar. Data înregistrării dosarului: 12.11.2018 / Tribunalul Botoșani.
În fapt, prin cererea de chemare în judecată, SNST a solicitat instanței de judecată pronunțarea unei hotărâri prin care să dispună pârâtelor la stabilirea și recalcularea salariului de bază lunar cuvenit fiecărui reclamant, la nivelul maxim corespunzător funcției, studiilor, gradului/treptei, clasei de salarizare, vechimii în funcție sau în specialitate aplicat în cadrul aceleiași categorii profesionale/familii ocupaționale, prin aplicarea Deciziei nr. 794/15.12.2016 a Curții Constituționale și a Deciziei nr. 49/2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Prima decizie după 13 luni: Tribunalul Botoșani respinge cererea / 11.12.2019.
De asemenea, am solicitat și obligarea pârâtei la emiterea, în termen de 30 de zile calendaristice de la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești, pentru fiecare dintre reclamanți, a unui nou Ordin/Decizie de stabilire a salariului de bază lunar precum și obligarea pârâtei la calcularea și plata către reclamanți a diferențelor de drepturi salariale dintre sumele efectiv încasate de aceștia și sumele rezultate în urma recalculării.
Cererea de recurs este înregistrată în data de 06.03.2020 la Curtea de Apel Suceava.
În motivarea cererii de chemare în judecată am arătat că pârâta Direcția Județeană pentru Sport și Tineret Botoșani, în cardul căreia sunt încadrați recurenții-reclamanți, nu a făcut aplicarea Deciziei nr. 794/15.12.2016 pronunțată de Curtea Constituțională a României, întrucât în cadrul altor DJST-uri salariații încadrați pe aceleași funcții ca reclamanții beneficiază de un alt cuantum al nivelului salarial.
Curtea de Apel Suceava dispune rejudecarea / 07.07.2020.
Totodată, am precizat că la nivelul direcțiilor județene pentru sport și tineret aflate în subordinea MTS nu există grila ce trebuia întocmită de ordonatorul principal de credite și în care să se specifice nivelul maxim al salariilor aflate în plată pentru funcții similare (deși există foarte multe hotărâri pronunțate în dosare similare, prin care ministerul este obligat să stabilească reclamanților drepturile salariale prin raportare la nivelul maxim al drepturilor salariale stabilite pentru aceeaşi funcţie, grad, gradaţie, vechime în muncă şi în specialitate, aceleaşi condiţii de studii şi de desfăşurare a activităţii, la nivelul tuturor direcţiilor judeţene pentru sport şi tineret, precum și la plata sumelor reprezentând diferenţe între nivelul drepturilor salariale obţinute şi nivelul maxim al drepturilor salariale stabilite pentru aceeaşi funcţie, grad, gradaţie, vechime în muncă şi în specialitate, aceleaşi condiţii de studii şi de desfăşurare a activităţii la nivelul direcţiilor judeţene pentru sport şi tineret), astfel că deciziile de stabilire a salariilor se întocmesc pe baza unor comunicări directe între instituțiile subordonate, necunoscându-se în orice moment nivelul maxim al acestora și aceasta stare de fapt poate anula posibilitatea salariatului de a contesta decizia de salariu în termenul prevăzut de lege.
În data de 03.09.2020 Tribunalul Botoșani înregistrează cererea de rejudecare.
În ceea ce privește sfera de aplicare a Deciziei Curții Constituționale nr. 794/2016, pentru o clară lămurire a situaţiei juridice este utilă o scurtă prezentare a dispoziţiilor normative incidente şi a interpretărilor obligatorii date acestora de către Curtea Constituţională.
Urmează mai multe termene în care se amână pronunţarea.
În anul 2015 a fost aprobată O.U.G. nr. 57/2015, modificată ulterior prin O.U.G. nr. 20/2016, acte normative cu implicații în zona salarizarii personalului din fonduri publice prin care se urmărea eliminarea inechitaților și discriminărilor existente în sistemul de salarizare, apărute ca urmare a legilor tranzitorii în domeniul salarizării în vederea aplicării Legii-cadru nr. 284/2010.
În data de 25.11.2020 Tribunalul Botoșani respinge cererea.
Prin O.U.G. nr. 20/2016, a fost introdus în textul O.U.G. nr. 57/2015, art. 31 prin care s-a stabilit că „prin excepţie de la prevederile art. 1 alin. (1), începând cu luna august 2016, personalul plătit din fonduri publice care beneficiază de un cuantum al salariilor de bază/indemnizaţiilor de încadrare mai mic decât cel stabilit la nivel maxim pentru fiecare funcţie, grad/treaptă, gradaţie, vechime în funcţie sau în specialitate, după caz, va fi salarizat la nivelul maxim al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare din cadrul instituţiei sau autorităţii publice respective, dacă îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii”. Totodată, în cadrul aceluiași art. a fost introdus și a (12) care a prevăzut că „în aplicarea prevederilor alin. (1), pentru stabilirea nivelului maxim al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare din cadrul instituţiei sau autorităţii publice respective, se iau în considerare numai drepturile salariale prevăzute în actele normative privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice şi nu se includ drepturile stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătoreşti”.
În data de 06.01.2021 înregistrăm cererea de recurs la Curtea de Apel Suceava.
Prevederile controversate din cadrul OUG nr. 57/2015 au avut în vedere faptul că la stabilirea salariului la nivel maxim aflat în plată nu se iau în considerare acele drepturi salariale obținute prin hotărâri judecătorești, precum și că stabilirea nivelului maxim de salarizare se va realiza exclusiv în interiorul aceleași instituții/autorități publice, fără a se raporta la alți ordonatori de credite.
Urmează alte termene în care se amână pronunţarea.
Față de aceste prevederi a fost invocata excepția de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 alin. (11)-(14) din OUG nr. 57/2015, exceptia fiind admisă în 15 decembrie prin Decizia Curții Constituționale nr. 794/2016.
29.06.2021 Curtea de Apel Suceava: Admite recursul. Casează în parte sentinţa atacată şi în rejudecare: Admite în parte cererea.
Schimbările importante în sfera salarizării, care prezintă relevanță la soluționarea prezentului litigiu, s-au realizat prin considerentele de la punctul 30 și punctul 32 din motivarea Deciziei.
La punctul 30, Curtea Constituțională a statuat că „pentru respectarea principiului constituţional al egalităţii în faţa legii, nivelul maxim al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare, prevăzut de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.57/2015, corespunzător fiecărei funcţii, grad/treaptă, gradaţie, vechime în funcţie sau în specialitate, trebuie să includă majorările (indexările) stabilite prin hotărâri judecătoreşti, şi să fie acelaşi pentru tot personalul salarizat potrivit dispoziţiilor de lege aplicabile în cadrul aceleiaşi categorii profesionale, respectiv familii ocupaţionale prevăzute de Legea – cadru nr.284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice”.
Obligă pârâţii să emită decizie/ordin de egalizare a salariilor de bază ale reclamanţilor la nivelul maxim aflat în plată pentru funcţii similare din cadrul direcţiilor judeţene pentru sport şi tineret aflate în subordinea Ministerului Tineretului şi Sportului, cu plata diferenţei drepturilor băneşti corespunzătoare, calculate începând cu data de 21.12.2016, la care se adaugă dobânda legală de la data exigibilităţii şi până la data plăţii efective şi actualizarea cu indicele de inflaţie.
Totodată, în cuprinsul punctului 32, Curtea stabilește printre altele că: „personalul care beneficiază de aceleaşi condiţii trebuie să fie salarizat la nivelul maxim al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare din cadrul aceleiaşi categorii profesionale şi familii ocupaţionale, indiferent de instituţie sau autoritate publică”.
Decizia civilă nr. 545/2021, pronunțată de Curtea de Apel Suceava în dosarul nr. 2399/40/2018* – vezi documentul.
Așadar, prin această decizie s-a avut în vedere că persoanele încadrate în cadrul aceleiași categorii profesionale și familii ocupaționale, pe aceeași funcție, același grad, studii, aceeași treaptă și vechime în funcție sau în specialitate, trebuie să beneficieze de același cuantum al salariului de bază, pentru a se elimina inechităţile existente la nivelul salariilor pentru personalul bugetar.
Astfel, din Decizia nr. 794/2016 pronunțată de Curtea Constituțională reiese că pentru egalizarea salariilor este necesar a fi îndeplinite următoarele cerințe:
- instituțiile/autoritățile să facă parte din aceeași familie ocupațională;
- persoanele să se raporteze la salariul pe care îl obține o persoană care ocupă aceeași funcție și care desfășoară aceleași activități;
- persoanele care ocupă aceeași funcție trebuie să își desfășoare activitatea în aceleași condiții.
În acest sens arătăm că pentru respectarea principiului constituţional al egalităţii în faţa legii, Curtea Constituțională a constatat că nivelul maxim al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare, prevăzut de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, corespunzător fiecărei funcţii, grad/treaptă, gradaţie, vechime în funcţie sau în specialitate, trebuie să includă majorările (indexările) stabilite prin hotărâri judecătoreşti şi să fie acelaşi pentru tot personalul salarizat potrivit dispoziţiilor legale aplicabile în cadrul aceleiaşi categorii profesionale, respectiv familii ocupaţionale indiferent de instituţie sau autoritate publică.
Așadar, pentru respectarea principiului constituțional al egalității în fața legii, Curtea Constituțională a avut în vedere că este necesar ca persoanele încadrate pe aceeași funcție și în aceleași condiții, să fie salarizate în mod egal, la nivelul maxim aflat în plată, prin raportare la întreaga familie ocupațională/categorie profesională, indiferent de de instituţie sau autoritate publică.
O altă interpretare ar lipsi de sens şi, practic, ar anula voinţa legiuitorului şi raţiunea esenţială a edictării actului normativ privind egalizarea salariilor, astfel cum sunt precizate în Preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.20/2016, anume acelea de a egaliza veniturile personalului bugetar cu aceeaşi funcţie, grad/treaptă, gradaţie, vechime în funcţie sau în specialitate, prin raportate la nivelul maxim, şi de a elimina inechităţile existente.
Față de cele statuate de către Curtea Constituțională prin Decizia nr. 794/2016, prin cererea de chemare în judecată s-a arătat și dovedit că recurenții-reclamanții încadrați Direcția Județeană pentru Sport și Tineret Botoșani sunt salarizați la un nivel inferior față de persoanele care desfășoară activitate pe aceleași funcții în cadrul altor direcții.
Acest aspect reiese fără echivoc din analiza deciziilor recurenților prin care le-a fost stabilit salariul de bază lunar și din Adresele emise de unele DJST-uri.
Aceeași concluzie reiese și din modul în care sunt stabilite și reglementate salariile de încadrare prin Legea nr. 153/2017. În acest sens, este important a se observa că legiuitorul a stabilit salariile de bază prin raportare la familia ocupațională și funcția ocupată, ci nu a prevăzut salarii diferite în funcție de instituțiile la care sunt încadrați salariații.
De altfel, prin acest mod de a stabili salariile se asigură tocmai principiul egalităţii înscris la art. 6 lit. c) din Legea nr. 153/2017, prin asigurarea de salarii de bază egale pentru muncă cu valoare egală.
Deși sunt îndeplinite cumulativ toate cele trei condiții ce decurg din Decizia Curții Constituționale fără nicio justificare, MTS nu a stabilit salariile cuvenite recurenților-reclamanți potrivit dispozițiilor legale, ajungându-se la situația în care acestora să le fie stabilit și menținut în plată un salariu de bază lunar al cărui cuantum se află sub nivelul maxim corespunzător funcției, gradului/treptei, gradației, vechimii în funcție sau în specialitate aflat în plată în cadrul aceleiași categorii profesionale/familii ocupaționale.
Pentru a fi stabilite corect salariile, la nivelul Ministerul Tineretului si Sportului trebuia să fie întocmită și transmisă către subordonate o grila cu salariile maxime aflate în plată pe funcții similare din cadrul tuturor directților județene pentru sport si tineret, la care angajatorii din subordinea MTS să se poată raporta în procesul de emitere a deciziilor de stabilire a salariilor de bază.
Or, prin această atitudine, MTS nu face decât să eludeze obligația legală prin care se statueaza că persoanele încadrate în cadrul aceleiași categorii profesionale și familii ocupaționale, pe aceeași funcție, același grad, studii, aceeași treaptă și vechime în funcție sau în specialitate, trebuie să beneficieze de același cuantum al salariului de bază, pentru a se elimina inechităţile existente la nivelul salariilor pentru personalul bugetar si cu rea-vointa nu întocmește și nu transmite aceasta grilă salarială, motiv pentru care s-a ajuns în situația ca recurenții-reclamanții sa fie salarizați la un nivel inferior față de persoanele care desfășoară activitate pe aceeași funcție și în aceleași condiții.
Așadar, dat fiind faptul că singura diferență care există între D.J.S.T. Botoșani, în cadrul căreia sunt încadrați recurenții și alte DJST-uri la care se face raportarea, este situarea acestora în circumscripții teritoriale distincte.
Precizăm că la nivelul teritoriului României se află și își desfășoară activitatea 42 de Direcții județene, toate acestea funcționând în temeiul aceleiași legi, după aceleași acte normative, în baza acelorași dispoziții interne ale MTS și în același scop.
În plus, este de arătat că toate direcțiile județene pentru sport și tineret au același statut de funcționare, aceeași structura organizațională, aceeași oraganigramă, aceeași distribuire a sarcinilor personalului aflat în cadrul acestora, însă, cu toate acestea, fară nicio justificare, în contra legii, salariile persoanelor încadrate la direcțiile menționate sunt în cuantum diferit.
Decizia civilă nr. 545_2021(1)SNST va susține în continuare toate acțiunile de egalizare a salariilor la nivel maxim aflat în plată a salariilor din Sport și Tineret, membrii care doresc să se înscrie în acțiunile comune ne pot contacta prin e-mail: office@snst.ro sau prin WhatsApp: 0784.116.973.
Echipa SNST