Document: Proiect – ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ

Draftul Ordonanței austerității apărute în spațiul public prevede tăieri, reduceri de cheltuieli bugetare de 2,5 miliarde lei, tăieri de posturi vacante, comasarea / descentralizarea unor instituții, eliminarea a 20% din numărul funcțiilor de secretari/ subsecretari de stat, plafonarea sporurilor și scăderea numărului de șefi.

Numărul de posturi vacante, neocupate, fără personal încadrat, din statele de funcții aprobate potrivit legii la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se anulează.

G U V E R N U L  R O M Â N I E I

ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ

privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice, descentralizarea serviciilor publice, disciplină economico-financiară,  precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative

          Având în vedere situația financiară dificilă a României potrivit contului de execuție bugetară, în care la data de 30.06.2023 în ceea ce privește deficitul bugetar a fost înregistrat un procent de 2,32% din PIB respectiv suma de aproximativ 37 mld lei la cheltuieli publice mai mare decât evoluția veniturilor publice încasate la bugetul general consolidat;

Ținând cont de faptul că potrivit contului de execuție bugetară veniturile realizate ale bugetului general consolidat au fost în valoare de 242,7 mld lei în timp ce cheltuielile realizate la nivelul bugetului general consolidat au fost în valoare de 279,9 mld lei rezultând un deficit bugetar de 37 mld lei cu o pondere în PIB de 2,32% iar angajamentul de reducere a deficitului bugetar în relația cu Comisia Europeană a fost de 4,4 din PIB în anul 2023, pentru ca începând cu anul 2024 ținta de deficit bugetar realizată să fie de 3% din PIB.

Întrucât din prognoza deficitului bugetar până la sfârșitul anului 2024, în lipsa unor măsuri fiscal bugetare atât pentru gestionarea eficientă a veniturilor bugetare cât și pentru eficiența utilizării fondurilor alocate finanțării cheltuielilor publice, nivelul prognozat al deficitului bugetar este de aproximativ 6,84% din PIB, ceea ce în valoare absolută reprezintă 109,44 mld lei cu consecințe imediate asupra creșterii costurilor finanțării deficitului bugetar dar și asupra fondurilor alocate pentru investiții în cadrul Politicii de Coeziune cu un buget alocat de 46 mld euro cât și asupra fondurilor alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență cu un buget alocat de 29,33 mld euro;

Deoarece prognoza de deficit bugetar până la sfârșitul anului 2024 de 6,84% din PIB nu se înscrie în angajamentul față de Comisia Europeană potrivit căruia nivelul de deficit bugetar să fie de 4,4% din PIB iar comisia pe cale de consecință poate pune în aplicare prevederile Regulamentului pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență precum și ale regulamentului specific Politicii de Coeziune conform cărora se pot lua măsuri pentru suspendarea alocării de fonduri europene sau chiar reducerea fondurilor alocate României atât în cadrul Politicii de Coeziune cât și în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență;

Având în vedere că prioritățile strategice naționale sunt determinate de implementarea volumului de investiții alocate din fonduri europene atât prin Politica de Coeziune pentru infrastructura rutieră, infrastructura feroviară, infrastructura educațională, infrastructura de sănătate dar și implementarea prin Planul Național de Redresare și Reziliență a reformelor privind pensiile speciale, reformelor privind sistemul general de pensii, reforma salarizării unice dar și reforma sistemului de impozite și taxe și implementarea concomitentă a proiectelor de investiții publice în infrastructura de transport, infrastructura de sănătate, infrastructura de educație precum și implementarea măsurilor de eficiență energetică;

Întrucât din situația descrisă mai sus, pentru a rezolva problema de deficit bugetar dar și pentru a evita riscul de suspendare a fondurilor alocate prin PNRR și Politica de Coeziune sau de creștere a costului finanțărilor pentru refinanțarea datoriei publice cât și pentru finanțarea deficitului bugetar sunt necesare măsuri care au ca obiectiv general consolidarea fiscal-bugetară a României prin administrarea eficientă a veniturilor publice dar și pentru utilizarea eficientă a resurselor alocate pentru finanțarea cheltuielilor publice, inclusiv măsuri de combatere a evaziunii fiscale dar și pentru gestionarea eficientă a patrimoniului și resurselor minerale și naturale aflate în proprietatea Statului Român;

Deoarece problemele menționate mai sus vizează interesul public și strategic al României pentru asigurarea sustenabilității finanțelor publice, gestionarea fondurilor europene și constituie o situație extraordinară  a cărei reglementare nu poate fi amânată, se impune adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanței de urgență.

 

În temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență.

 

Capitolul I – Dispoziții generale

Art. I (1) Obiectul prezentei ordonanțe de urgență îl constituie reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice cu finanțare asigurată din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul fondului unic de asigurări sociale de sănătate, bugetul asigurărilor sociale, bugetul fondului pentru șomaj precum și din alte surse de finanțare legal constituite pentru a asigura utilizarea în condiții de eficiență, eficacitate și economicitate a fondurilor publice alocate pentru finanțarea cheltuielilor publice necesare operaționalizării serviciilor publice de interes local și central precum și pentru administrarea eficientă a patrimoniului public proprietatea publică a Statului Român precum și a unităților administrativ teritoriale, exploatarea eficientă a resurselor minerale și a hidrocarburilor date în concesiune/delegare de gestiune/administrare/alte forme permise de lege către companiile naționale/societățile naționale/societățile comerciale cu capital majoritar/integral de stat sau cu capital majoritar/integral deținut de unitățile administrativ teritoriale;

(2) Prevederile prezentei ordonanțe de urgență se aplică:

1. a) autorităților publice locale/județene/centrale după caz;
2. b) instituțiilor publice locale/județene/centrale care se află în coordonarea /subordonarea/autoritatea autorităților administrației publice centrale și locale;
3. c) societăților comerciale/companiilor naționale/societăților naționale cu capital majoritar/integral deținut de autoritățile publice centrale/locale/județene după caz în subordonarea/coordonarea /autoritatea cărora acestea se află;
4. d) regiilor autonome de interes local/central după caz;
5. e) instituțiilor/agențiilor/autorităților autonome care au rol de reglementare/control sau îndeplinesc alte atribuții care le-au fost stabilite prin lege;
6. f) institutelor naționale de cercetare-dezvoltare aflate sub autoritatea/coordonarea/subordonarea Ministerului Cercetării Inovării și Digitalizării, Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale precum și a Academiei Române;
7. g) alte entități/structuri/comisii organizate potrivit legii ai căror conducători au calitatea de ordonatori de credite și beneficiază de fonduri publice alocate pentru desfășurarea activităților curente și de investiții;

Art. II  (1) Conducătorii autorităților publice centrale/județene/locale au obligația de a pune în aplicare prevederile prezentei ordonanțe de urgență până cel târziu la data de 31 decembrie 2023 dacă nu sunt prevăzute alte termene speciale pentru diferitele categorii de măsuri specifice aprobate prin prezenta ordonanță de urgență;

(2) Conducătorii autorităților publice centrale/județene/locale după caz au obligația de a mandata reprezentanții legali ai acestora  în adunările generale ale acționarilor sub autoritatea/coordonarea/subordonarea funcționează societățile comerciale/companiile naționale/societățile naționale cu capital integral/majoritar, în termen de cel mult 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență pentru a aproba măsurile specifice care sunt necesare pentru aplicarea prevederilor prezentei ordonanțe de urgență. Măsurile specifice rezultate din aplicarea prevederilor prezentei ordonanțe de urgență trebuie puse în aplicare de către organele de conducere executivă ale societăților comerciale/companiilor naționale/societăților naționale cu capital majoritar/integral a statului sau a unităților administrativ teritoriale până cel târziu la data de 31 decembrie 2023. Organele de conducere executivă răspund potrivit legii de aplicarea prevederilor prezentei ordonanțe de urgență;

(3) Conducătorii autorităților publice centrale/locale/naționale după caz au obligația de a mandata organele de conducere executivă ale Institutelor Naționale de Cercetare aflate în coordonarea/subordonarea/autoritatea Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale precum și a Academiei Române, în termen de cel mult 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență pentru a aproba măsurile care sunt necesare din aplicarea prevederilor prezentei ordonanțe de urgență. Măsurile specifice rezultate din aplicarea prevederilor prezentei ordonanțe de urgență trebuie puse în aplicare de către organele de conducere executivă ale institutelor naționale de cercetare până cel târziu la data de 31 decembrie 2023. Organele de conducere executivă răspund potrivit legii de aplicarea prevederilor prezentei ordonanțe de urgență;

(4) Conducătorii autorităților publice centrale/locale/naționale după caz au obligația de a mandata organele de conducere executivă ale regiilor autonome de interes național/local după caz aflate în coordonarea/subordonarea/autoritatea, în termen de cel mult 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență pentru a aproba măsurile specifice care sunt necesare din aplicarea prevederilor prezentei ordonanțe de urgență. Măsurile specifice rezultate din aplicarea prevederilor prezentei ordonanțe de urgență trebuie puse în aplicare de către organele de conducere executivă ale regiilor autonome de interes național/local până cel târziu la data de 31 decembrie 2023. Organele de conducere executivă răspund potrivit legii de aplicarea prevederilor prezentei ordonanțe de urgență;

(5) Conducătorii autorităților/instituțiilor publice autonome aflate sub autoritatea/controlul/subordonarea/coordonarea Parlamentului României au obligația de a pune în aplicare prevederile prezentei ordonanțe de urgență până cel târziu la data de 31 decembrie 2023 dacă nu sunt prevăzute alte termene speciale pentru diferitele categorii de măsuri specifice aprobate prin prezenta ordonanță de urgență;

Art. III În înțelesul prezentei ordonanțe de urgență termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:

1. a) Autorități publice centrale/locale – autorități publice deliberative /executive de la nivel local/județean/central în înțelesul dat de prevederile legale în vigoare care utilizează fonduri publice pentru finanțarea cheltuielilor publice alocate din bugetul de stat/bugetele locale/bugetul fondului unic de asigurări sociale de sănătate/bugetul asigurărilor sociale/bugetul fondului pentru ajutorul de șomaj/ alte surse legal constituite;
2. b) societăți comerciale/companii naționale/societăți naționale – entități organizate potrivit legislației în vigoare care au în concesiune/delegare de gestiune/alte forme permise de lege patrimoniul/resursele/activele Statului Român sau ale unităților administrativ teritoriale sau care exploatează/administrează bogății ale solului/subsolului și/sau resurse minerale/hidrocarburi sau care prestează un serviciu public ori după caz activitate de interes public;
3. c) autorități/instituții/agenții autonome – entități care asigură exercitarea unor funcții de control sau de reglementare în regim de putere publică care desfășoară activități specifice de putere publică, sunt autonome din punct de vedere financiar și funcțional sau care asigură operaționalizarea unui serviciu public și/sau care din activitatea specifică pe care o desfășoară încasează taxe sau tarife pentru utilizarea de către beneficiari activelor/spațiilor publice, indiferent de natura acestora chiar dacă din acestea este asigurată finanțarea activității curente și de investiții specifice a acestora;
4. d) entitate publică – orice entitate finanțată din fonduri publice sau din taxe și tarife aprobate conform legii, indiferent de forma de organizare, de modul de subordonare/coordonare indiferent sub autoritatea publică sub care își desfășoară activitatea;
5. e) fonduri publice – fonduri alocate din bugetul de stat/bugetele locale/bugetul asigurărilor sociale/bugetul fondului unic de asigurări sociale de sănătate/bugetul fondului pentru șomaj/alte surse legal constituite prin care este asigurată finanțarea cheltuielilor publice de natura cheltuielilor curente și de investiții ale ordonatorilor de credite potrivit legii;
6. f) cheltuieli publice – cheltuieli destinate funcționării/activității de investiții inclusiv cheltuielile de personal pentru autoritățile/instituțiile publice/institutele naționale de cercetare/alte entități aflate în coordonarea /subordonarea /autoritatea autorităților publice centrale/locale a căror sursă de finanțare este asigurată din bugetul public și ai căror conducători au calitatea de ordonatori de credite;
7. g) cheltuieli de personal – cheltuieli specifice pentru personalul încadrat într-o autoritate/instituție publică/agenție/instituții autonome precum și cheltuielile specifice pentru societățile comerciale/companiile naționale/societățile naționale care cuprind atât cheltuielile în bani cât și în natură. Drepturile de natură salarială sau în bani sunt stabilite atât prin legi speciale cât și prin contractele colective de muncă sau prin alte prevederi specifice activității pe care acestea o desfășoară;
8. h) cheltuieli materiale și servicii – cheltuieli definite conform indicatorilor din clasificația bugetară, specifice autorităților/instituțiilor publice/instituțiilor autonome/autorităților naționale de reglementare care stau la baza funcționării acestora pentru finanțarea cărora sunt alocate fonduri din bugetul public și ai căror conducători au calitatea de ordonatori de credite;

 

Capitolul II – Prevederi referitoare la cheltuielile de personal/cheltuielile materiale și servicii și bugetele locale. Condiții de funcționare ale instituțiilor publice de subordonare locală/centrală;

Art. IV – (1) Numărul funcțiilor de demnitate publică efectiv ocupate  la nivelul secretarilor de stat/subsecretarilor de stat/vicepreședinților și a funcțiilor de demnitate publică asimilate acestora se reduce până cel târziu la data de 1 ianuarie 2024 cu minim 20%;

(2) Conducătorii ministerelor/autorităților publice/autorităților de reglementare/instituțiilor publice care au încadrat personal cu funcție de demnitate publică de nivelul secretarilor de stat/subsecretarilor de stat/vicepreședinților și a funcțiilor de demnitate publică asimilate au obligația de a formula propuneri către autoritățile ierarhic superioare care au ca responsabilitate numirea acestora în funcții de demnitate publică astfel încât să se încadreze în prevederile alin.(1) până cel târziu la data de 1 ianuarie 2024;

(3) Dacă din aplicarea procentului de reducere de 20% prevăzut la alin.(1) rezultă un număr de funcții de demnitate publică la nivelul secretarilor de stat/subsecretarilor de stat/vicepreședinților și a funcțiilor de demnitate publică asimilate acestora sub unu numărul efectiv al funcțiilor de demnitate publică rămâne unu;

(4) În situația ministerelor /autorităților publice/autorităților de reglementare/instituțiilor publice care au încadrat personal cu funcție de demnitate publică de nivelul secretarilor de stat/subsecretarilor de stat/vicepreședinților și a funcțiilor de demnitate publică asimilate egal cu unu nu se aplică prevederile alin.(1);

(5) Numărul funcțiilor de demnitate publică la nivelul secretarilor de stat/subsecretarilor de stat/vicepreședinților și a funcțiilor de demnitate vacante la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se anulează;

Art. V – (1) Numărul de posturilor de consilieri efectiv ocupate din cabinetele președinților/vicepreședinților din cadrul autorităților de reglementare/agențiilor/instituțiilor publice de la nivel central, președinților de consilii județene/vicepreședinților, primarilor/viceprimarilor, prefecților/subprefecților precum și a numărului de consilieri din cabinetele conducerii autorităților/instituțiilor publice de interes local se reduce cu 50% până cel târziu la data de 1 octombrie 2023;

(2) Dacă din aplicarea procentului prevăzut la alin.(1) rezultă că numărul posturilor de consilieri efectiv ocupate din cabinetele președinților/vicepreședinților din cadrul autorităților de reglementare/agențiilor/instituțiilor publice de la nivel central, președinților de consilii județene/vicepreședinților, primarilor/viceprimarilor, prefecților/subprefecților precum și a numărului de consilieri din cabinetele conducerii autorităților/instituțiilor publice de interes local este sub unu numărul acestora rămâne unu;

(3) În situația cabinetelor președinților/vicepreședinților din cadrul autorităților de reglementare/agențiilor/instituțiilor publice de la nivel central, președinților de consilii județene/vicepreședinților, primarilor/viceprimarilor, prefecților/subprefecților precum și a numărului de consilieri din cabinetele conducerii autorităților/instituțiilor publice de interes local în care numărul efectiv de consilieri existenți la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență este egal cu 1 nu se aplică procentul de reducere prevăzut la alin.(1);

(4) Numărul posturilor din cabinetele președinților/vicepreședinților din cadrul autorităților de reglementare/agențiilor/instituțiilor publice de la nivel central, președinților de consilii județene/vicepreședinților, primarilor/viceprimarilor, prefecților/subprefecților precum și a numărului de consilieri din cabinetele conducerii autorităților/instituțiilor publice de interes local vacante la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se anulează;

Art.VI (1) Numărul de posturi vacante, neocupate, fără personal încadrat, din statele de funcții aprobate potrivit legii la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se anulează;

(2) Prevederile alin.(1) se aplică pentru următoarele categorii de entități:

1. a) autorități publice de interes central și local;
2. b) ministere și celelalte autorități publice centrale asimilate ministerelor unde conducătorii autorităților publice sunt asimilați funcției de demnitate publică la nivel de ministru;
3. c) autorități naționale de reglementare/agenții naționale și alte entități publice de interes național;
4. d) instituțiile publice de subordonare centrală/locală ai căror conducători au calitatea de ordonatori de credite;
5. e) institutele naționale de cercetare indiferent de subordonarea/coordonarea/autoritatea unde acestea se află;
6. f) instituțiile/entitățile publice aflate în coordonarea /subordonarea /autoritatea ministerelor, autorităților naționale ai căror conducători sunt asimilați funcțiilor de demnitate publică de miniștri sau secretari de stat, autorităților publice locale;
7. g) instituțiile/entitățile publice autonome aflate în subordonarea/ coordonarea /autoritatea Parlamentului;
8. h) Casa Națională de Pensii și casele teritoriale de pensii, inclusiv casele de pensii speciale;
9. i) Casa Națională de Asigurări de Sănătate inclusiv casele de asigurări de sănătate teritoriale;
10. j) alte entități publice a căror finanțare este asigurată din fonduri publice sau a căror finanțare este asigurată din taxele/tarifele colectate ca urmare a activității desfășurate;

(3) Prin excepție de la prevederile alin.(1) numărul de posturi vacante, neocupate, fără personal încadrat, din statele de funcții aprobate potrivit legii se reduce cu minim 30% pentru următoarele categorii de entități:

1. a) unitățile de învățământ superior și preuniversitar de stat a căror finanțare este asigurată din fonduri publice;
2. b) unitățile sanitare de interes public;
3. c) serviciile publice de apărare națională, ordine publică, securitate națională, inclusiv serviciile de poliție locală;
4. d) serviciile de pază și protecție;
5. e) serviciile pentru situații de urgență de interes național și local;
6. f) structurile implicate în implementarea proiectelor de investiții cu finanțare din fonduri externe nerambursabile;
7. g) structurile de specialitate implicate în colectarea, încasarea, executarea silită, administrarea veniturilor bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale, bugetului fondului unic de asigurări de sănătate, bugetul fondului pentru șomaj, bugetele locale, inclusiv în gestionarea cheltuielilor publice ale statului;
8. h) alte situații aprobate prin memorandum de către Guvernul României;

(4) Conducătorii entităților publice menționate la alin.(2) au obligația ca până cel târziu la data de 31 decembrie 2023 să aprobe măsurile legale ce se impun în ceea ce privește structurile organizatorice de sub coordonarea /subordonarea /autoritatea acestora respectiv să aprobe în condițiile legii reducerea numărului total de personal, organigrama, statul de funcții, regulamentele de organizare și funcționare ca urmare aplicării prevederilor alin.(1);

(5) Personalul cu funcții de conducere eliberat din funcție ca urmare a reorganizări activității entităților prevăzute la alin.(2) beneficiază de drepturile prevăzute de lege inclusiv de asigurarea unui post de execuție în cadrul entităților unde acesta și-a desfășurat activitatea. Cu posturile ocupate ca urmare a reorganizării funcțiilor de conducere rezultate din aplicarea alin.(1) se suplimentează numărul de posturi total al entităților publice doar în situația în care la nivelul entității publice nu există posturi vacante;

(6) Nu intră sub incidența prevederilor alin.(1) următoarele categorii de posturi:

1. a) posturile temporar-vacante pentru care titularii de post au raporturile de serviciu suspendate sau după caz contractele individuale de muncă suspendate;
2. b) posturile pentru care s-a aprobat prin memorandum în Guvernul României organizarea de concursuri pentru ocuparea acestora;
3. c) posturile pentru care sunt în curs de desfășurare procedurile de concurs proba scrisă sau interviu;
4. d) posturile pentru care sunt afișate rezultatele concursurilor organizate;
5. e) posturile temporar vacante prin detașare/delegare potrivit legii;

Art. VII 1. (1) Începând cu data de 1 septembrie 2023 prevederile art.390, alin.(1), lit.h) din OUG 57/2019 privind Codul Administrativ publicată în Monitorul Oficial al României nr.555 din 03 iulie 2019 se abrogă;

(2) Personalul încadrat în funcția publică de șef birou beneficiază de toate drepturile legale odată cu eliberarea din funcția publică, inclusiv prin ocuparea în condițiile legii a unei funcții publice de execuție corespunzătoare vechimii, experienței, studiilor de specialitate de comun acord cu conducerea entității publice din care face parte;

(3) De la data desființării funcției publice de șef birou până la data aprobării noii organigrame titularul de post va ocupa funcția publică de șef birou interimar beneficiind de drepturile salariale în vigoare pentru funcția publică de șef birou;

(4) Odată cu desființarea funcției publice de șef birou se desființează și structurile organizatorice care funcționează ca birouri. Acestea funcționează în regim provizoriu până la data aprobării noii organigrame și exercită cu respectarea legii aceleași atribuții prevăzute de regulamentele de organizare și funcționare și de fișa postului. Personalul angajat în cadrul acestor structuri își păstrează drepturile salariale în vigoare la data desființării structurilor organizatorice de birouri. Personalul încadrat în cadrul birourilor urmează să fie preluat în alte structuri organizatorice odată cu aprobarea noilor organigrame.

(5) Conducătorii entităților ale căror structuri organizatorice organizate ca birouri se desființează au obligația de a aproba numărul de personal, organigrama și Regulamentul de Organizare și Funcționare până cel târziu la data de 31 decembrie 2023;

2. Art.468, alin.(2) lit.a) din OUG nr.57/2019 privind Codul Administrativ publicată în Monitorul Oficial al României nr.555 din 03 iulie 2019 se modifică și va avea următorul cuprins:
3. a) 5 ani în specialitatea studiilor necesare exercitării funcției publice, pentru ocuparea funcțiilor publice de conducere de șef serviciu și secretar general al comunei, precum și a funcțiilor publice specifice echivalente acestora;

Art. VIII 1. Art.391, alin.(3) din OUG nr. nr.57/2019 privind Codul Administrativ publicată în Monitorul Oficial al României nr.555 din 03 iulie 2019 se modifică și va avea următorul cuprins:

(3) Structura organizatorică a autorităților și instituțiilor publice trebuie să respecte următoarele cerințe:

1. a) pentru constituirea unui serviciu este necesar un număr de minimum 10 posturi de execuție;
2. b) pentru constituirea unei direcții este necesar un număr de minimum 20 posturi de execuție;
3. c) pentru constituirea unei direcții generale este necesar un număr de minimum 40 de posturi de execuție.
4. (1) Funcționarii publici încadrați pe funcțiile publice de șef serviciu, director, director adjunct, director executiv, director executiv adjunct, director general, director general adjunct care nu mai îndeplinesc condițiile privind normativul de personal pentru a ocupa funcția publică ca urmare a faptului că structurile organizatorice pe care le au în subordine/coordonare nu au încadrat număr de personal necesar în conformitate cu prevederile art.391, alin.(3) din OUG nr. nr.57/2019 privind Codul Administrativ vor ocupa funcțiile publice de șef serviciu interimar, director interimar, director adjunct interimar, director executiv interimar, director executiv adjunct interimar, director general interimar, director general adjunct interimar până la data aprobării noi organigrame, beneficiind de drepturile salariale în vigoare pe care aceștia le ocupă;

(2) Dacă odată cu aprobarea noi organigrame funcțiile publice de conducere prevăzute la alin.(1) se desființează funcționarii publici beneficiază de toate drepturile prevăzute de lege ca urmare a reorganizării inclusiv prin ocuparea în condițiile legii a unei funcții publice de execuție corespunzătoare vechimii, experienței, studiilor de specialitate de comun acord cu conducerea entității publice din care face parte;

(3) Ocuparea funcțiilor publice de conducere rezultate din reorganizarea prevăzută la alin.(1) se face prin concurs pe baza unei metodologii aprobate de conducătorul entității publice;

(4) Dacă în urma reorganizării entității publice ca urmare a creșterii normativului de personal o funcție publică de conducere superioară îndeplinește condițiile pentru o funcție publică de conducere inferioară decât cea deținută inițial, cu acordul funcționarului public în cauză acesta poate ocupa funcția publică de nivel ierarhic inferior;

(5) Odată cu desființarea funcțiilor publice de conducere prevăzute la alin.(1) se desființează și structurile organizatorice pe care aceștia le coordonează respectiv serviciile, direcțiile sau după caz direcțiile generale. Aceste structuri organizatorice funcționează în regim provizoriu până la data aprobării noii organigrame și exercită cu respectarea legii aceleași atribuții prevăzute de regulamentele de organizare și funcționare și de fișa postului. Personalul angajat în cadrul acestor structuri își păstrează drepturile salariale în vigoare la data desființării structurilor organizatorice în care își desfășoară activitatea. Personalul încadrat în cadrul structurilor organizatorice care nu mai îndeplinesc normativele de personal urmează să fie preluat în alte structuri organizatorice odată cu aprobarea noilor organigrame.

(6) Conducătorii entităților publice ale căror structuri organizatorice de tip serviciu, direcție, direcție generală se desființează ca urmare a faptului că nu mai îndeplinesc normativele de personal au obligația de a aproba noile organigrame, regulamentele de organizare și funcționare și atribuțiile specifice fișei posturilor până cel târziu la data de 31 decembrie 2023;

Art. IX 1. Alin (1) și (2) al articolului 391 din OUG nr.57/2019 privind Codul Administrativ se modifică și va avea următorul cuprins:

(1) Numărul total al funcțiilor publice de conducere din cadrul fiecărei autorități sau instituții publice, cu excepția funcțiilor publice de secretar general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale, precum și a funcțiilor publice de conducere a căror ocupare se face prin detașare cu personal din cadrul instituțiilor din sectorul de apărare, ordine publică și siguranță națională, conform statelor de organizare aprobate, în condițiile legii, este de maximum 8% din numărul total al posturilor aprobate.

(2) Pentru determinarea numărului total al funcțiilor de conducere prin aplicarea cotei de 8% prevăzută la alin. (1), se procedează după cum urmează:

1. a) în cazul în care numărul rezultat este mai mic de unu, acesta se rotunjește la întreg;
2. b) în cazul în care numărul rezultat este mai mare de unu, acesta se rotunjește la numărul întreg imediat superior acestuia, dacă fracțiunea este mai mare de 0,50.

Art. X (1) Numărul total de funcții de conducere pentru celelalte entități publice cărora nu li se aplică prevederile art.391, alin.(1) din OUG 57/2019 privind Codul Administrativ poate fi de maxim 10% din numărul total de posturi aprobate la nivelul entității publice;

(2) Prevederile alin.(1) sunt aplicabile începând cu data aprobării noilor organigrame, regulamente de organizare și funcționare și a altor măsuri necesare pentru punerea în aplicare a prevederilor alin.(1);

(3) Dacă din aplicarea prevederilor alin.(1)  rezultă că sunt afectate unul sau mai multe posturi de conducere ocuparea acestora ca urmare a reorganizării se va face pe bază de concurs potrivit unei metodologii aprobate de conducătorul entității publice;

(4) Personalul cu funcții de conducere ale căror funcții de conducere sunt reorganizate ca urmare a aplicării prevederilor alin.(1) pot beneficia de un post de execuție în cadrul entității publice în care își desfășoară activitatea corespunzător vechimii, experienței, studiilor de specialitate de comun acord cu conducerea entității publice din care acesta face parte;

Art. XI 1.Alin.(2) al art.1 din OUG 8/2009 pentru acordarea voucherelor de vacanță cu modificările și completările ulterioare publicată în Monitorul Oficial al României nr. 110 din 24 februarie 2009 se modifică și se completează după cum urmează:

(2) Instituțiile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, și la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, inclusiv activitățile finanțate integral din venituri proprii, înființate pe lângă instituțiile publice, acordă, anual, personalului încadrat care realizează venituri brute lunar din salariu de până la 10.000 lei inclusiv, în perioada 1 ianuarie 2024 -31 decembrie 2026, vouchere de vacanță în cuantum de 1.450 lei pentru un salariat;

2. Începând cu anul 2024 prevederile alin.(4), (5) și (6) ale art.26 din Legea 157/2017 privind salarizarea personalului finanțat din fonduri publice publicată în Monitorul Oficial al României nr. 492 din 28 iunie 2017 se suspendă pe perioada anului calendaristic 2024;

Art. XII Alin.(1) al art.18 din Legea 153/2017 privind salarizarea personalului finanțat din fonduri publice publicată în Monitorul Oficial al României nr. 492 din 28 iunie 2017 se modifică și se completează după cum urmează:

(1) Începând cu 1 ianuarie 2024, ordonatorii de credite acordă obligatoriu, lunar, pentru personalul încadrat ale căror venituri salariale brute lunar sunt sub 10.000 lei inclusiv, indemnizații de hrană la nivelul anual a două salarii de bază minime brute pe țară garantate în plată, cu excepția personalului Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Justiției – Administrația Națională a Penitenciarelor, Serviciului Român de Informații, Serviciului de Informații Externe, Serviciului de Protecție și Pază și Serviciului de Telecomunicații Speciale, precum și a personalului poliției locale care, potrivit legii, beneficiază de drepturi de hrană în temeiul Ordonanței Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Art. XIII  1. Prevederile lit. a), ale art.1, alin.(1) din Capitolul VI Reglementări specifice personalului din cultură, Anexa III – Familia ocupațională de funcții bugetare „cultură“ se modifică și va avea următorul cuprins:

(1) În raport cu condițiile în care se desfășoară activitatea, pot fi acordate personalului salarizat, cu respectarea prevederilor legale, următoarele categorii de sporuri:

1. a) pentru condiții periculoase sau vătămătoare, un spor de până la 15% din salariul de bază dar nu mai mult de 1.000 lei brut lunar, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective;
2. Prevederile lit. a) ale art.10, cap. II – Sporuri și alte drepturi din Anexa nr. VII – Reglementări specifice personalului din autoritățile și instituțiile publice finanțate integral din venituri proprii, aflate în subordinea, sub autoritatea, în coordonarea Guvernului, ministerelor și a celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale și locale, din cele aflate în coordonarea prim-ministrului, precum și din cele aflate sub controlul Parlamentului din Legea 153/2017 privind salarizarea personalului finanțat din fonduri publice publicată în Monitorul Oficial al României nr. 492 din 28 iunie 2017 se modifică și se completează după cum urmează:
3. a) pentru condiții periculoase sau vătămătoare, un spor de până la 15% din salariul de bază dar nu mai mult de 1.000 lei brut lunar, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective;
4. Prevederile alin.(1), Articolului 1, Punctul B – Reglementări specifice funcționarilor publici Capitolul I, Anexa VIII – Familia ocupațională de funcții bugetare „administrație“ se modifică și se completează cu următorul conținut:

(1) Funcționarii publici beneficiază de un spor pentru condiții periculoase sau vătămătoare de până la 15% din salariul de bază dar nu mai mult de 1.000 lei brut lunar, corespunzător timpului lucrat.

4. Prevederile Capitolului II, punctului 4 de la Nota referitoare la punctul 2. Salariile de bază ale personalului din cadrul Consiliului Concurenței, Anexa VIII – Familia ocupațională de funcții bugetare „administrație“, se modifică și va avea următorul conținut:

”4. Pentru condiții de muncă vătămătoare, personalului Consiliului Concurenței i se acordă un spor de până la 15% din salariul de bază dar nu mai mult de 1.000 lei brut lunar, corespunzător cu timpul efectiv lucrat în aceste condiții. Locurile de muncă, categoriile de personal și condițiile de acordare a sporului se aprobă de ordonatorul principal de credite, având la bază buletinele de determinare sau, după caz, expertizare, emise de către autoritățile abilitate în acest sens.”

5. Prevederile alin.(1), art.1 Capitolului II, Punctul I. Reglementări specifice personalului încadrat pe bază de contract individual de muncă – personal contractual din administrația publică, Anexa VIII – Familia ocupațională de funcții bugetare „administrație“ se modifică și va avea următorul conținut:

(1) Personalul contractual salarizat potrivit prezentei anexe la cap. II lit. A – lit. E poate beneficia de un spor pentru condiții periculoase sau vătămătoare de până la 15% din salariul de bază dar nu mai mult de 1.000 lei brut lunar, corespunzător timpului lucrat;

6. Prevederile alin.(1), art.2 Capitolului II, Punctul I. Reglementări specifice personalului încadrat pe bază de contract individual de muncă – personal contractual din administrația publică, Anexa VIII – Familia ocupațională de funcții bugetare „administrație“ se modifică și va avea următorul conținut:

(1) În raport cu condițiile în care se desfășoară activitatea, pot fi acordate personalului salarizat potrivit prezentei anexe la cap. II lit. F – lit. H și J, cu respectarea prevederilor legale, următoarele categorii de sporuri:

1. a) pentru condiții periculoase sau vătămătoare, un spor de până la 15% din salariul de bază dar nu mai mult de 1.000 lei brut lunar, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective;

Art. XIV (1) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență achiziția de aparate de telefonie mobilă în entitățile publice nu poate depăși cuantumul de maxim 500 lei/aparat de telefonie mobil achiziționat;

(2) Cheltuielile lunare cu abonamentul de telefonie mobilă decontat din fonduri publice sunt de maxim 50 lei/lună/aparat de telefonie mobilă;

(3) Eventualele depășiri ale costului de achiziție pentru aparatele de telefonie mobilă sau ale costurilor cu abonamentele lunare de telefonie mobilă sunt suportate de personalul încadrat beneficiar al serviciilor de telefonie mobilă;

Art. XV (1) Începând cu exercițiul bugetar al anului 2024, la elaborarea și aprobarea bugetelor locale, cheltuielile efectuate de autoritățile publice locale aferente capitolului bugetar 67: Cultură, Recreere, Religie și Sport nu pot depăși 7,5% din veniturile proprii realizate în exercițiul bugetar precedent;

(2) În sensul prezentei ordonanțe de urgență prin venituri proprii realizate în exercițiul bugetar precedent se înțeleg veniturile proprii realizate din impozite și taxe, venituri nefiscale din chirii și redevențe, precum și cotele defalcate din impozitul pe salarii, fără a lua în calcul sumele defalcate din impozitul pe salariu pentru echilibrare sau alte categorii de subvenții/transferuri sau alte asemenea fonduri alocate din bugetul de stat sau alte fonduri publice;

Art. XVII (1) Începând cu data de 1 ianuarie 2024 raportul dintre numărul de personalul existent, încadrat conform legii, în Direcțiile Generale de Asistență și Protecție Socială aflate în coordonarea/subordonarea/autoritatea Consiliilor Județene, indiferent de modul de organizare și funcționare sau de denumirea acestora și numărul de asistați  aflați în evidențe la data de întâi a fiecărui an calendaristic nu poate depăși raportul de 1:1;

(2) Președinții de consilii județene în calitate de ordonatori principali de credite sunt obligați să ia măsurile legale ce se impun pentru aprobarea noilor organigrame, regulamente de organizare și funcționare astfel încât raportul dintre numărul de personal încadrat și numărul de asistați să fie de 1:1;

(3) Personalul disponibilizat ca urmare a aplicării prevederilor alin.(1) beneficiază de drepturile legale prevăzute de lege inclusiv de eventualele drepturi prevăzute în contractele colective de muncă încheiate cu respectarea prevederilor legale în vigoare;

(4) Posturile vacante existente la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență le sunt aplicabile prevederile art.VI, alin.(1);

Art. XVIII Prevederile lit. h) ale alin.(4), art.33 – Alocarea cotelor şi sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat din Legea 273/2006 privind finanțele publice locale publicate în Monitorul Oficial al României nr. 618 din 18 iulie 2006 se modifică și va avea următorul cuprins:

1. f) sumele stabilite pe fiecare unitate administrativ-teritorială în parte în urma derulării celor doua etape de echilibrare, precum și pe județ și municipiul București vor fi diminuate cu gradul de necolectare, prin înmulțirea cu coeficientul subunitar, calculat ca raport între suma impozitelor și taxelor locale, chiriilor și redevențelor încasate în anul financiar anterior încheiat și suma impozitelor și taxelor locale, chiriilor și redevențelor de încasat, evidențiate în conturile de evidență contabilă ca urmare a declarațiilor depuse de contribuabili în anul financiar anterior încheiat sau ca urmare a contractelor de închiriere/concesiune încheiate. La calculul gradului de necolectare nu se iau în considerare creanțele fiscale aflate în litigiu;

Art. XIX Alin.(1) al art.I din OUG 34/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative publicată în Monitorul Oficial al României nr.415 din 15 mai 2023 se modifică și va avea următorul cuprins:

(1) Prin derogare de la prevederile art. 49 alin. (4) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, în anul 2023, începând cu luna următoare intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, Guvernul aprobă lunar, prin memorandum, până la finele lunii în curs pentru luna următoare, limite lunare de credite de angajament și credite bugetare în funcție de evoluția deficitului bugetar și de evoluția nivelului arieratelor, pentru ordonatorii principali de credite finanțați integral de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetele fondurilor speciale, în cadrul cărora ordonatorii principali de credite încheie angajamente legale, respectiv deschid și repartizează credite bugetare pentru bugetul propriu și pentru instituțiile publice subordonate.

Art. XX (1) Începând cu data de 1 ianuarie 2024 instituțiile publice cu personalitate juridică aflate în coordonarea/subordonarea/autoritatea autorităților publice centrale/județene sau locale își pot desfășura activitatea dacă îndeplinesc următoarele condiții cumulative:

1. a) Au un număr de peste 50 de posturi aprobate conform legii și efectiv ocupate în structurile organizatorice;
2. b) Activitățile desfășurate de instituțiile publice nu se suprapun peste sau sunt similare cu alte activități desfășurate de alte instituții publice cu obiect de activitate același sau similar;

(2) Instituțiile publice care nu îndeplinesc condițiile prevăzute la alin.(1) se pot comasa/desființa/reorganiza/fuziona sau transfera activitatea și personalul încadrat către alte structuri organizatorice inclusiv către structurile organizatorice aflate în coordonarea/autoritatea/subordonarea autorităților publice locale prin modificarea corespunzătoare a numărului de posturi, organigramei și a regulamentelor de organizare și funcționare;

(3)  Prin comasare/desființare/reorganizare/fuzionare sau transfer a activității către alte structuri organizatorice inclusiv către structurile organizatorice aflate în coordonarea/autoritatea/subordonarea autorităților publice locale trebuie să rezulte cel puțin următoarele condiții cumulative:

1. a) o reducere cu cel puțin 15% a numărului de personal proporțional atât pentru funcțiile de conducere cât și pentru funcțiile de execuție;
2. b) o reducere cu cel puțin 15% a cheltuielilor de funcționare, respectiv a cheltuielilor materiale și servicii;

(4) Forma prin care se reorganizează instituțiile publice care nu îndeplinesc condițiile prevăzute la alin.(1) respectiv: comasare/desființare/reorganizare /fuzionare sau transfer de activitate și număr de personal se aprobă prin hotărâri ale Guvernului României sau după caz prin hotărâri ale autorităților publice locale/județene după caz;

(5) Personalul disponibilizat ca urmare a reorganizării activității instituțiilor publice prevăzute la alin.(1) beneficiază de toate drepturile legale salariale prevăzute de lege;

(6) Conducătorii instituțiilor publice care au în subordine/coordonare/autoritate instituții publice cărora le sunt incidente prevederile alin.(1) au obligația de a aproba noile organigrame, regulamente de organizare și funcționare și să ia alte măsuri prevăzute de lege până la data de 31 decembrie 2023;

(7) Prin excepție de la prevederile alin.(1) pentru instituțiile publice din domeniul educației, sănătății, asistenței și protecției sociale precum și din alte domenii aprobate prin memorandum în Guvernul României termenul de intrare în vigoare este data de 1 ianuarie 2025;

 

Capitolul III – Prevederi referitoare la descentralizarea serviciilor publice, transferul proprietății publice asupra unor bunuri ale Statului Român

Art. XXII (1) Începând cu data de 1 ianuarie 2025 serviciile publice aflate în coordonarea/subordonarea/autoritatea unor autorități publice centrale se transferă în autoritatea/coordonarea/subordonarea autorităților publice județene;

(2) Fac parte din categoriile de servicii publice aflate în coordonarea/subordonarea/autoritatea unor autorități publice centrale următoarele:

1. a) Direcțiile Județene de Tineret și Sport care se află în coordonarea /subordonarea/autoritatea Ministerului Tineretului și Familiei;
2. b) Direcții județene de Cultură care se află în coordonarea/subordonarea autoritatea Ministerului Culturii;
3. c) Direcțiile de Sănătate Publică aflate în coordonarea /subordonarea /autoritatea Ministerului Sănătății;
4. d) Direcțiile Sanitar-Veterinare aflate în coordonarea /subordonarea /autoritatea Autorității Naționale Sanitar-Veterinare;
5. e) Direcțiile Județene pentru Agricultură aflate în coordonarea /subordonarea /autoritatea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale;
6. f) Inspectoratele Generale Școlare aflate în coordonarea /subordonarea /autoritatea Ministerului Educației;

(3) Odată cu descentralizarea serviciilor publice de interes național și transferul activității acestora către autoritățile publice județene are loc și transferul de patrimoniu precum și de resurse financiare alocate sub formă de cote defalcate din unele venituri ale bugetului de stat;

(4) Transferul personalului încadrat pe posturi, a patrimoniului, activitățile și responsabilitățile transferate, resursele financiare asigurate se va face prin lege la propunerea Guvernului României și inițiativa ministerelor de line care au în responsabilitate coordonarea serviciilor publice menționate la alin.(2);

(5) Serviciile publice de descentralizate se află în dubla coordonare a ministerelor de linie și autorităților publice județene și implementează politicile și strategiile publice de interes național inclusiv programe naționale care sunt date în implementare direcțiilor județene;

(6) Prevederile art.77 din OUG 57/2019 privind Codul Administrativ publicat în Monitorul Oficial al României nr.555 din 5 iulie 2019 referitoare la regimul juridic al descentralizării se aplică în mod corespunzător;

Art. XXIII (1) Bunurile de natura clădirilor și a terenului aferent indiferent de destinația acestora, proprietatea publică a Statului Român situate pe teritoriul unor unități administrativ teritoriale, aflate în evidența bunurilor imobile care fac parte din domeniul public al Statului Român pot fi transferate în proprietatea publică a unităților administrativ teritoriale și domeniul public al acestora în următoarele condiții:

1. a) Interdicția de a fi transferate în domeniul privat al unităților administrativ teritoriale și de a fi înstrăinate prin vânzare-cumpărare pe o perioadă de 5 ani de la data la care a avut loc transferul de proprietate;
2. b) menținerea condițiilor de administrare a clădirilor și terenului aferent transferate din proprietatea publică a Statului Român pe o perioadă de 5 ani de la data la care a avut loc transferul. Pentru entitățile publice/companiile naționale/societățile naționale/societățile comerciale cu capital majoritar/integral de stat care ocupă efectiv clădirile și terenul aferent care fac obiectul transferului de proprietate obligația administrării rămâne pe durata existenței clădirii afară de cazurile în care părțile se înțeleg de comun acord altfel;
3. c) executarea lucrărilor de reparații curente și întreținere precum și a lucrărilor de modernizare/reabilitare/reparații capitale care sunt necesare clădirilor;
4. d) menținerea eventualelor contracte de concesionare/închiriere/protocoale încheiate pentru entitățile publice/companiile naționale/societățile naționale/societățile comerciale cu capital majoritar/integral de stat pe durata existenței clădiri afară de cazurile în care părțile nu decid de comun acord altfel;

(2) Se mandatează Ministerul Finanțelor în calitate de reprezentant legal al Statului Român pentru a pune în aplicare prevederile prezentului articol referitoare la transferul dreptului de proprietate publică asupra clădirilor și a terenului aferent;

(3) Pentru a beneficia de prevederile alin.(1) autoritățile publice locale/județene interesate depun o cerere de transfer a proprietății publice la Ministerul Finanțelor aprobată de Consiliile Locale/Județene care v-a cuprinde:

1. a) datele de identificare ale clădirii și terenului inclusiv identificarea topografică și de extrasul de Carte Funciară după caz;
2. b) situația la zi a administrării clădirii dacă aceste date sunt cunoscute la nivelul unității administrativ-teritoriale;
3. c) date și informații privind starea tehnică a clădirii și a terenului aferent;
4. d) motivul și justificarea transferului de proprietate publică de la Statul Român către unitățile administrativ teritoriale;

(4) Guvernul României aprobă cererea de transfer precum și transferul de proprietate din proprietatea publică a Statului Român și domeniul public al acestuia în proprietatea publică și domeniul public al unității administrativ teritoriale inclusiv condițiile care privesc transferul de proprietate asupra bunului imobil clădire și terenul aferent, la propunerea Ministerului Finanțelor, prin hotărâre. Dacă clădirea și terenul sunt date în administrarea unor entități publice, companii naționale/societății naționale/societăți comerciale deținute integral/majoritar de stat este necesar și avizul acestora;

(5) În baza hotărârii Guvernului României adoptată potrivit prevederilor alin.(4) clădirea și terenul aferent se scoate din evidența inventarului bunurilor care fac parte din proprietatea publică a Statului Român și domeniul public al acestuia la valoarea de inventar cu care bunul imobil figurează în evidențele contabile;

(6) Între Ministerul Finanțelor și unitatea administrativ teritorială care preia prin transfer de proprietate bunul imobil, clădire și teren, se încheie protocol de predare-primire în care se consemnează:

1. a) datele de identificare ale imobilului, inclusiv dacă este cazul datele topografice și de identificare în Cartea Funciară;
2. b) valoarea de inventar;
3. c) condițiile de administrare prevăzute la alin.(1);
4. d) starea tehnică a clădirii și terenului aferent;
5. f) alte informații considerate relevante pentru transferul dreptului de proprietate asupra bunului imobil;

(7) Consiliul Județean/Consiliul Local, adoptă o hotărâre prin care declară bunul imobil de natura clădirii și terenului de uz sau de interes public local, aprobă înscrierea bunului imobil în proprietatea publică a unității administrativ teritoriale și domeniul public al acesteia,  înscrierea în inventarul bunurilor care fac parte din domeniul public și stabilește titularul dreptului de administrare.

(8) În baza hotărârii de Consiliu Local/Județean și a protocolului de predare primire asupra bunului imobil clădire și teren se operează în evidențele de carte funciară proprietatea publică a unității administrativ teritoriale și domeniul public al acesteia;

(9) În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență Ministerul Finanțelor publică pe pagina de internet lista bunurilor imobile clădire și teren care se încadrează în prevederile art. XXIII, alin.(1);

(10) La valorificarea bunurilor imobile de natura clădirilor și terenurilor proprietatea publică a unităților administrativ-teritoriale transferate din proprietatea publică a Statului Român, după îndeplinirea termenului prevăzut la alin.(1), lit.a), o cotă de 50% din valoarea încasată se datorează și se virează bugetului de stat într-un cont de venituri ale bugetului de stat, conform indicatorilor din clasificația bugetară;

(11) Nevirarea cotei de 50% prevăzută la alin.(10) atrage dup sine plata accesoriilor prevăzute de lege pentru creanțele fiscal-bugetare;

(12) Creanțele fiscal-bugetare rezultate din aplicarea prevederilor alin.(10) le sunt aplicabile prevederile legale în vigoare cu privire la administrarea, colectarea, încasarea și executarea creanțelor bugetare;

Art. XXIV (1) Bunurile de natura terenurilor indiferent de destinația acestora, proprietatea publică a Statului Român situate pe teritoriul unor unități administrativ teritoriale, aflate în evidența bunurilor imobile care fac parte din domeniul public al Statului Român pot fi transferate în proprietatea publică a unităților administrativ teritoriale și domeniul public al acestora în următoarele condiții:

1. a) Interdicția de a fi transferate în domeniul privat al unităților administrativ teritoriale și de a fi înstrăinate prin vânzare-cumpărare pe o perioadă de 5 ani de la data la care a avut loc transferul de proprietate;
2. b) menținerea condițiilor de administrare a terenurilor transferate din proprietatea publică a Statului Român pe o perioadă de 5 ani de la data la care a avut loc transferul. Pentru entitățile publice/companiile naționale/societățile naționale/societățile comerciale cu capital majoritar/integral de stat care ocupă efectiv terenul care fac obiectul transferului de proprietate obligația administrării rămâne pe durata existenței terenurilor afară de cazurile în care părțile se înțeleg de comun acord altfel;
3. c) menținerea eventualelor contracte de concesionare/închiriere/protocoale încheiate pentru entitățile publice/companiile naționale/societățile naționale/societățile comerciale cu capital majoritar/integral de stat pe durata existenței terenurilor afară de cazurile în care părțile nu decid de comun acord altfel;
4. d) după îndeplinirea condițiilor legale de valorificare a terenurilor, respectiv de trecere a acestora din domeniul public al unităților administrativ teritoriale în domeniul privat al acestora în condițiile legii, terenurile pot fi utilizate numai pentru a asigura dezvoltarea urbană locală/dezvoltare de proiecte de investiții publice sau dacă valorificarea are loc prin vânzare în condițiile legii, sumele rezultate pot fi utilizate numai pentru a finanța investiții publice de interes local;

(2) Se mandatează Ministerul Finanțelor în calitate de reprezentant legal al Statului Român pentru a pune în aplicare prevederile prezentului articol referitoare la transferul dreptului de proprietate publică asupra terenurilor;

(3) Pentru a beneficia de prevederile alin.(1) autoritățile publice locale/județene interesate depun o cerere de transfer a proprietății publice asupra terenului la Ministerul Finanțelor aprobată de Consiliile Locale/Județene care v-a cuprinde:

1. a) datele de identificare ale terenului inclusiv identificarea topografică și de extrasul de Carte Funciară după caz;
2. b) situația la zi a administrării terenului dacă aceste date sunt cunoscute la nivelul unității administrativ-teritoriale;
3. c) date și informații privind starea tehnică a terenului, inclusiv a eventualelor clădiri indiferent de destinația acestora care sunt situate pe aceste terenuri;
4. d) motivul și justificarea transferului de proprietate publică asupra terenului de la Statul Român către unitățile administrativ teritoriale;

(4) Guvernul României aprobă cererea de transfer asupra terenului precum și transferul de proprietate din proprietatea publică a Statului Român și domeniul public al acestuia în proprietatea publică și domeniul public al unității administrativ teritoriale inclusiv condițiile care privesc transferul de proprietate asupra terenului, la propunerea Ministerului Finanțelor, prin hotărâre;

(5) Dacă pe terenul care face obiectul transferului de proprietate publică își desfășoară activitatea entități publice/companii naționale/societăți naționale/societăți comerciale cu capital majoritar/integral de stat la adoptarea hotărârii de Guvern prevăzut la alin.(4) este necesar avizul acestora;

(6) În baza hotărârii Guvernului României adoptată potrivit prevederilor alin.(4) bunul imobil de natura terenului se scoate din evidența inventarului bunurilor care fac parte din proprietatea publică a Statului Român și domeniul public al acestuia la valoarea de inventar cu care bunul imobil figurează în evidențele contabile;

(7) Între Ministerul Finanțelor și unitatea administrativ teritorială care preia prin transfer de proprietate bunul imobil de natura terenului, se încheie protocol de predare-primire în care se consemnează:

1. a) datele de identificare ale terenului, inclusiv dacă este cazul datele topografice și de identificare în Cartea Funciară;
2. b) valoarea de inventar a terenului;
3. c) condițiile de administrare ale terenului prevăzute la alin.(1);
4. d) starea tehnică inclusiv a clădirilor situate pe acest teren dacă este cazul;
5. f) alte informații considerate relevante pentru transferul dreptului de proprietate asupra bunului imobil;

(8) Consiliul Județean/Consiliul Local după caz adoptă o hotărâre prin care declară terenul de uz sau de interes public local, aprobă înscrierea terenului în proprietatea publică a unității administrativ teritoriale și domeniul public al acesteia,  înscrierea în inventarul bunurilor care fac parte din domeniul public și stabilește titularul dreptului de administrare.

(9) În baza hotărârii de Consiliu Local/Județean și a protocolului de predare primire asupra terenului se operează în evidențele de carte funciară proprietatea publică a unității administrativ teritoriale și domeniul public al acesteia;

(10) În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență Ministerul Finanțelor publică pe pagina de internet lista bunurilor imobile de natura terenurilor care se încadrează art. XXIV, alin.(1);

(11) La valorificarea terenurilor proprietatea publică a unităților administrativ-teritoriale transferate din proprietatea publică a Statului Român, după îndeplinirea termenului prevăzut la alin.(1), lit.a), o cotă de 50% din valoarea încasată se datorează și se virează bugetului de stat într-un cont de venituri ale bugetului de stat, conform indicatorilor din clasificația bugetară;

(12) Nevirarea cotei de 50% din valoarea încasată prevăzută la alin.(11) atrage după sine plata accesoriilor prevăzute de lege pentru creanțele fiscal-bugetare;

(13) Creanțele fiscal-bugetare rezultate din aplicarea prevederilor alin.(11) le sunt aplicabile prevederile legale în vigoare cu privire la administrarea, colectarea, încasarea și executarea creanțelor bugetare;

 

Capitolul IV – Prevederi referitoare la disciplina economico-financiară a companiilor naționale/societăților naționale/societăților comerciale cu capital majoritar/integral de stat;

Art. XXV (1) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență numărul efectiv al consilierilor din cabinetele președinților consiliilor de administrație, președinților, vicepreședinților, directorilor generali, directorilor generali adjuncți precum și din alte cabinete ale conducătorilor companiilor naționale/societăților naționale/societăților comerciale cu capital integral/majoritar de stat sau al unităților administrativ teritoriale se reduce cu 50%;

(2) Dacă din aplicarea procentului de reducere cu 50% rezultă că numărul consilierilor din cabinetele președinților consiliilor de administrație, președinților, vicepreședinților, directorilor generali, directorilor generali adjuncți precum și din alte cabinete ale conducătorilor companiilor naționale/societăților naționale/societăților comerciale cu capital integral/majoritar de stat sau al unităților administrativ teritoriale este mai mic decât unu numărul acestora rămâne unu;

(3) Dacă numărul consilierilor din cabinetele președinților consiliilor de administrație, președinților, vicepreședinților, directorilor generali, directorilor generali adjuncți precum și din alte cabinete ale conducătorilor companiilor naționale/societăților naționale/societăților comerciale cu capital integral/majoritar de stat sau al unităților administrativ teritoriale este unu nu se aplică prevederile alin.(1);

(4) Posturile vacante de consilieri existente la data intrării în vigoare a prevederilor prezentei ordonanțe de urgență se desființează;

Art. XXVI (1) Posturile vacante existente la data intrării în vigoare a prevederilor prezentei ordonanțe de urgență sunt ocupate prin concurs sau potrivit metodologiei existente la nivelul companiilor naționale/societăților naționale/societăților comerciale cu capital integral/majoritar de stat sau al unităților administrativ teritoriale numai pe bază de memorandum aprobat de Consiliile de Administrație și nu pot depăși o creștere a numărului de personal de maxim 5% până la sfârșitul anului 2023;

(2) Posturile vacante la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, la nivelul companiilor naționale/societăților naționale/societăților comerciale cu capital deținut de stat sau unitățile administrativ teritoriale se anulează și nu se pot reînființa pe o perioadă de 6 luni;

Art. XXVII 1. Prevederile alin.(1), art.5, Capitolul II – Administrarea și conducerea regiilor autonome din OUG 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice cu modificările și completările ulterioare publicată în Monitorul Oficial al României nr. 883 din 24 noiembrie 2011 se modifică și se completează după cum urmează:

(1) Regia autonomă este administrată de un consiliu de administrație format din 3-5 persoane, dintre care cel mult 2 sunt desemnate de autoritatea publică tutelară.

2. Alin.(2) al art.28, secțiunea 2a – Administrarea întreprinderilor publice societăți, Capitolul III – Administrarea și conducerea întreprinderilor publice societăți se modifică și se completează astfel:

(2) Consiliul de administrație este format din 5-7 membri în cazul întreprinderilor publice care îndeplinesc următoarele condiții cumulative:

7. a) au înregistrat o cifră de afaceri în ultimul exercițiu financiar superioară echivalentului în lei al sumei de 7.300.000 euro;
8. b) au cel puțin 50 de angajați.
9. Numărul de membri ai Consiliilor de Administrație altele decât cele pentru care sunt aplicabile prevederile art.28, alin.(2), secțiunea 2a, Capitolul III Administrarea și conducerea întreprinderilor publice societăți din OUG 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice cu modificările și completările ulterioare publicată în Monitorul Oficial al României nr. 883 din 24 noiembrie 2011 precum și ai Comitetelor de Supraveghere/Comitetelor de Specialitate precum și a altor Comitete organizate pe lângă Consiliile de Administrație sau alte organe de conducere indiferent de natura acestora, denumirea acestora și modul de organizare nu poate să depășească maxim 5 persoane;
10. Conducătorii autorităților publice centrale și locale unde Statul Român sau după caz unitățile administrativ teritoriale sunt acționari integral sau majoritar la companiile naționale/societățile naționale/societățile comerciale respectiv au în coordonare/subordonare/autoritate regii autonome, companii naționale/societăți naționale/societăți comerciale cu capital deținut de stat sau unitățile administrativ teritoriale au obligația de a împuternici reprezentanții legali ai acestora în Adunarea Generală a Acționarilor pentru a duce la îndeplinire prevederile punctelor 1-3.

Art. XXVIII 1. Alin.(3) și (4) ale art.8, secțiunea I – Consiliul de Administrație, Capitolul II – Administrarea și conducerea regiilor autonome din OUG 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice cu modificările și completările ulterioare publicată în Monitorul Oficial al României nr. 883 din 24 noiembrie 2011 se modifică și se completează după cum urmează:

(3) Remunerația membrilor neexecutivi ai consiliului de administrație constă într-o indemnizație fixă lunară. Indemnizația fixă nu poate depăși de maxim 3 ori media pe ultimele 12 luni a câștigului salarial mediu brut lunar pentru activitatea desfășurată conform obiectului principal de activitate înregistrat de regia autonomă, la nivel de clasă conform clasificației activităților din economia națională, comunicat de Institutul Național de Statistică anterior numirii. Nivelul remunerației, în cadrul plafonului, este propus de comitetul de remunerare al consiliului de administrație al regiei autonome, avizat de autoritatea publică tutelară și notificat AMEPIP, luând în considerare criteriile de referință din sectorul privat, precum și complexitatea operațiunilor desfășurate de regia autonomă.

(4) Remunerația membrilor executivi ai consiliului de administrație este formată dintr-o indemnizație fixă lunară care nu poate depăși de maxim 3 ori media pe ultimele 12 luni a câștigului salarial mediu brut lunar pentru activitatea desfășurată conform obiectului principal de activitate înregistrat de regia autonomă, la nivel de clasă conform clasificației activităților din economia națională, comunicat de Institutul Național de Statistică anterior numirii, și dintr-o componentă variabilă. Componenta variabilă va avea la bază indicatorii de performanță financiari și nefinanciari, negociați și aprobați de autoritatea publică tutelară, diferiți de cei aprobați pentru administratorii neexecutivi, determinați cu respectarea metodologiei aprobate prin ordin comun de Ministerul Finanțelor și Secretariatul General al Guvernului. Componenta variabilă  nu poate depăși de maxim 6 ori media pe ultimele 12 luni a câștigului salarial mediu brut lunar pentru activitatea desfășurată conform obiectului principal de activitate înregistrat de regia autonomă și se acordă numai dacă regia autonomă:

1. a) are achitate datoriile curente și restante față de bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale, bugetul fondului unic de sănătate, bugetul fondului de șomaj, bugetele locale precum și alte datorii față de buget;
2. b) nu înregistrează arierate;
3. c) are programele de investiții implementate conform graficelor de execuție d) nu înregistrează pierderi contabile înregistrate potrivit legii;
4. Alin (4^1) și (4^2) ale art.8, secțiunea I – Consiliul de Administrație, Capitolul II – Administrarea și conducerea regiilor autonome din OUG 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice cu modificările și completările ulterioare publicată în Monitorul Oficial al României nr. 883 din 24 noiembrie 2011 se abrogă.
5. Alin.(2) și Alin.(3) a art.37, secțiunea 2a – Administrarea întreprinderilor publice societăți, Capitolul III – Administrarea întreprinderilor publice –societăți din OUG 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice cu modificările și completările ulterioare publicată în Monitorul Oficial al României nr. 883 din 24 noiembrie 2011 se modifică și se completează astfel:

(2) Remunerația membrilor neexecutivi ai consiliului de administrație sau ai consiliului de supraveghere este formată dintr-o indemnizație fixă. Indemnizația fixă nu poate depăși de 3 ori media pe ultimele 12 luni a câștigului salarial mediu brut lunar pentru activitatea desfășurată conform obiectului principal de activitate înregistrat de societate, la nivel de clasă conform clasificației activităților din economia națională, comunicat de Institutul Național de Statistică anterior numirii. Nivelul remunerației este propus de comitetul de remunerare al consiliului de administrație sau al consiliului de supraveghere al întreprinderii publice, avizat de AMEPIP și aprobat de adunarea generală a acționarilor, luând în considerare criteriile de referință din sectorul privat, precum și complexitatea operațiunilor desfășurate de întreprinderea publică;

(3) Remunerația membrilor executivi ai consiliului de administrație sau ai consiliului de supraveghere este formată dintr-o indemnizație fixă și o indemnizație variabilă. Indemnizația fixă nu poate depăși de 6 ori media pe ultimele 12 luni a câștigului salarial mediu brut lunar pentru activitatea desfășurată conform obiectului principal de activitate înregistrat de societate, la nivel de clasă conform clasificației activităților din economia națională, comunicat de Institutul Național de Statistică anterior numirii. Componenta variabilă va avea la bază indicatorii de performanță financiari și nefinanciari, negociați și aprobați de autoritatea publică tutelară, diferiți de cei aprobați pentru administratorii neexecutivi, determinați cu respectarea metodologiei aprobate prin ordin comun de Ministerul Finanțelor și Secretariatul General al Guvernului și se acordă numai dacă:

1. a) are achitate datoriile curente și restante față de bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale, bugetul fondului unic de sănătate, bugetul fondului de șomaj, bugetele locale precum și alte datorii față de buget;
2. b) nu înregistrează arierate;
3. c) are programele de investiții implementate conform graficelor de execuție d) nu înregistrează pierderi contabile înregistrate potrivit legii;
4. Prevederile alin.(4^1) art.37, secțiunea 2a – Administrarea întreprinderilor publice societăți, Capitolul III – Administrarea întreprinderilor publice –societăți din OUG 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice cu modificările și completările ulterioare publicată în Monitorul Oficial al României nr. 883 din 24 noiembrie 2011 se abrogă.
5. Conducătorii autorităților publice centrale și locale unde Statul Român sau după caz unitățile administrativ teritoriale sunt acționari integral/majoritar la companiile naționale/societățile naționale/societățile comerciale respectiv au în coordonare/subordonare/autoritate regii autonome au obligația de a împuternici reprezentanții legali ai acestora în Adunarea Generală a Acționarilor pentru a duce la îndeplinire prevederile punctelor 1-4.
6. Remunerațiile membrilor executivi și neexecutivi din regiile autonome, companiile naționale/societățile naționale/societățile comerciale cu capital deținut integral/majoritar de stat de stat sau unitățile administrativ teritoriale aflate în plată la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență care depășesc limitele prevăzute la punctul 1 și 3 sunt obligați să încheie acte adiționale la contractele de mandat pentru încadrarea remunerațiilor în limitele prevăzute de lege;
7. Remunerațiile membrilor executivi și neexecutivi din regiile autonome, companiile naționale/societățile naționale/societățile comerciale cu capital deținut integral/majoritar de stat de stat sau unitățile administrativ teritoriale aflate în plată la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență care se încadrează în limitele prevăzute la punctul 1 și 3 rămân în plată în condițiile prevăzute în contractele de mandat;

Art. XXIX (1) Membrii Consiliilor de Administrație/Consiliilor de supraveghere/Comitetelor de Specialitate și a altor Comisii/Comitete indiferent de forma acestora de organizare, denumire sau structura organizatorică care funcționează pe lângă organele de conducere ale companiilor naționale/societăților naționale/societăților comerciale cu capital integral/majoritar al Statului Român sau unităților administrativ teritoriale cărora nu le sunt aplicabile prevederile OUG 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice cu modificările și completările ulterioare publicată în Monitorul Oficial al României nr. 883 din 24 noiembrie 2011 beneficiază de o remunerație a membrilor neexecutivi ai consiliului de administrație sau ai consiliului de supraveghere formată dintr-o indemnizație fixă. Indemnizația fixă nu poate depăși de 3 ori media pe ultimele 12 luni a câștigului salarial mediu brut lunar pentru activitatea desfășurată conform obiectului principal de activitate înregistrat de societate, la nivel de clasă conform clasificației activităților din economia națională, comunicat de Institutul Național de Statistică anterior numirii. Nivelul remunerației este propus de comitetul de remunerare al consiliului de administrație sau al consiliului de supraveghere al companiilor naționale/societăților naționale/societăților comerciale cu capital integral/majoritar al Statului Român sau unităților administrativ teritoriale și aprobat de adunarea generală a acționarilor, luând în considerare criteriile de referință din sectorul privat, precum și complexitatea operațiunilor desfășurate de acestea;

(2) Remunerația membrilor executivi ai consiliului de administrație sau ai consiliului de supraveghere ai companiilor naționale/societăților naționale/societăților comerciale cu capital integral/majoritar al Statului Român sau unităților administrativ teritoriale cărora nu le sunt aplicabile prevederile OUG 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice cu modificările și completările ulterioare publicată în Monitorul Oficial al României nr. 883 din 24 noiembrie 2011 este formată dintr-o indemnizație fixă și o indemnizație variabilă. Indemnizația variabilă nu poate depăși de 6 ori media pe ultimele 12 luni a câștigului salarial mediu brut lunar pentru activitatea desfășurată conform obiectului principal de activitate înregistrat de societate, la nivel de clasă conform clasificației activităților din economia națională, comunicat de Institutul Național de Statistică anterior numirii. Componenta variabilă va avea la bază indicatorii de performanță financiari și nefinanciari, negociați și aprobați de autoritatea publică tutelară, diferiți de cei aprobați pentru administratorii neexecutivi și se acordă numai dacă:

1. a) are achitate datoriile curente și restante față de bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale, bugetul fondului unic de sănătate, bugetul fondului de șomaj, bugetele locale precum și alte datorii față de buget;
2. b) nu înregistrează arierate;
3. c) are programele de investiții implementate conform graficelor de execuție d) nu înregistrează pierderi contabile înregistrate potrivit legii;

(3) Conducătorii autorităților publice centrale și locale unde Statul Român sau după caz unitățile administrativ teritoriale sunt acționari integral/majoritar la companiile naționale/societățile naționale/societățile comerciale respectiv au în coordonare/subordonare/autoritate regii autonome au obligația de a împuternici reprezentanții legali ai acestora în Adunarea Generală a Acționarilor pentru a duce la îndeplinire prevederile alin.(1) și (2).

(4). Remunerațiile membrilor executivi și neexecutivi din regiile autonome, companiile naționale/societățile naționale/societățile comerciale cu capital deținut integral/majoritar de stat de stat sau unitățile administrativ teritoriale aflate în plată la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență care depășesc limitele prevăzute la alin.(1) și (2) sunt obligați să încheie acte adiționale la contractele de mandat pentru încadrarea remunerațiilor în limitele prevăzute de lege;

(5) Remunerațiile membrilor executivi și neexecutivi din regiile autonome, companiile naționale/societățile naționale/societățile comerciale cu capital deținut integral/majoritar de stat de stat sau unitățile administrativ teritoriale aflate în plată la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență care se încadrează în limitele prevăzute la alin.(1) și (2) rămân în plată în condițiile prevăzute în contractele de mandat;

Art. XXX (1) Remunerațiile conducătorilor de companii naționale/societăți naționale/societăți comerciale/regii autonome unde statul sau unitățile administrativ teritoriale dețin capital integral/majoritar care nu sunt membri executivi ai Consiliilor de Administrație nu pot depăși 3 ori media pe ultimele 12 luni a câștigului salarial mediu brut lunar pentru activitatea desfășurată conform obiectului principal de activitate înregistrat de societate, la nivel de clasă conform clasificației activităților din economia națională, comunicat de Institutul Național de Statistică anterior numirii.

(2) Conducătorii companii naționale/societăți naționale/societăți comerciale/regii autonome unde statul sau unitățile administrativ teritoriale dețin capital integral/majoritar care nu sunt membri executivi ai Consiliilor de Administrație care depășesc limita de remunerație prevăzută la alin.(1) au obligația de a încheia acte adiționale la contractele individuale de muncă pentru încadrarea în limitele prevăzute la alin.(1);

(3) Conducătorii companii naționale/societăți naționale/societăți comerciale/regii autonome unde statul sau unitățile administrativ teritoriale dețin capital integral/majoritar care nu sunt membri executivi ai Consiliilor de Administrație care nu depășesc limita de remunerație prevăzută la alin.(1) rămân în plată cu remunerațiile astfel cum acestea sunt prevăzute prin contractele individuale de muncă;

(4) Salariile de bază inclusiv sporurile personalului încadrat în cadrul companiilor naționale/societăților naționale/societăților comerciale cu capital integral/majoritar deținut de stat sau de unitățile administrativ teritoriale nu pot depăși 80% din nivelul componentei fixe ale membrilor executivi ai consiliilor de administrație sau după caz a remunerațiilor conducătorilor care nu fac parte din consiliile de administrație;

(5) Salariile de bază inclusiv sporurile personalului încadrat în cadrul regiilor autonome nu pot depăși 80% din nivelul componentei fixe ale membrilor executivi ai consiliilor de administrație sau după caz a conducătorilor care nu fac parte din consiliile de administrație;

(6) Structurile organizatorice ale companiilor naționale/societăților naționale/societăților comerciale cu capital integral/majoritar deținut de stat sau al unitățile administrativ teritoriale precum și regiile autonome pot deține funcții de conducere numai dacă sunt îndeplinite următoarele normative de personal:

1. a) organizarea de departamente/servicii de specialitate indiferent de denumirea acestora numai pentru un număr minim de 10 persoane în subordine;
2. b) organizarea de direcții de specialitate/ structuri organizatorice superioare departamentelor/serviciilor prevăzute la lit.a) numai pentru un număr de minim 20 de persoane în subordine;
3. c) organizarea de direcții generale de specialitate/ structuri organizatorice superioare direcțiilor de specialitate prevăzute la lit.b) numai pentru un număr de minim 40 de persoane în subordine;

(3) Numărul funcțiilor de conducere din structurile organizatorice ale companiilor naționale/societăților naționale/societăților comerciale cu capital integral/majoritar deținut de stat sau al unitățile administrativ teritoriale precum și regiile autonome de subordonare centrală sau locală este de maxim 8% din numărul total de posturi efectiv ocupate;

(4) Conducătorii autorităților publice centrale și locale unde Statul Român sau după caz unitățile administrativ teritoriale sunt acționari integral/majoritar la companiile naționale/societățile naționale/societățile comerciale respectiv au în coordonare/subordonare/autoritate regii autonome au obligația de a împuternici reprezentanții legali ai acestora în Adunarea Generală a Acționarilor pentru a duce la îndeplinire prevederile alin.(1) – (3).

Art. XXXI (1) Cheltuielile  privind dotarea cu autoturisme și consumul lunar de carburanți pentru regiile autonome, companiile naționale/societățile naționale/societățile comerciale cu capital deținut majoritar/integral de Statul Român sau de unitățile administrativ teritoriale se stabilesc după cum urmează:

I. Norme privind dotarea cu autoturisme:
Autoturisme	Număr maxim
Director general	1 autoturism
Director general adjunct	1 autoturism
Director de specialitate	1 autoturism
Director economic	1 autoturism
Parc comun: Număr persoane încadrate: până la 400 pers Peste 400 pers	4 autoturisme 8 autoturisme
II. Norme privind consumul lunar de carburanți pentru autoturismele care deservesc: Limită maximă
Categorie de personal	litri/lună/vehicul
Director, director general adjunct, director de specialitate, director economic	400
Activitate curentă a parcului auto	300

(2) Normativele de cheltuieli pentru dotarea cu autoturisme prevăzute la alin.(1) nu se aplică în cazul autoturismelor achiziționate din fonduri externe nerambursabile;

(3) Autoturismele achiziționate trebuie să aibă o capacitate cilindrică mai mare de 1.600 cm^3 iar prețul nu poate depăși contravaloarea în lei a sumei de 23.000 de euro inclusiv T.V.A., calculată la cursul BNR din data inițierii procedurii de atribuire a contractului de achiziție. Normativul privind valoarea de achiziție a autoturismelor nu se aplică în cazul autoturismelor achiziționate din fonduri externe nerambursabile;

(4) Societățile comerciale, societățile naționale și companiile naționale cu capital integral sau majoritar de stat, care activează în domeniul energiei electrice, al gazelor naturale și al petrolului, pot achiziționa autoturisme cu capacitate cilindrică mai mare de 1.600 cm^3, al căror preț poate depăși contravaloarea în lei a sumei de 23.000 de euro inclusiv T.V.A., dar nu mai mare de 30.000 de euro inclusiv T.V.A., calculată la cursul BNR din data inițierii procedurii de atribuire a contractului de achiziție, cu aprobarea ordonatorului principal de credite sau a ministerului de resort, după caz, numai în cazuri temeinic justificate și dacă au realizat profit în anul fiscal precedent;

(5) Societățile comerciale, societățile naționale și companiile naționale cu capital integral sau majoritar de stat pot achiziționa, în condițiile legii, autoturisme al căror preț nu poate depăși contravaloarea în lei a sumei de 35.000 euro, inclusiv TVA, cu condiția ca achiziția acestora să fie realizată în cadrul Programului privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante din punct de vedere energetic, finanțat din Fondul pentru mediu, potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările și completările ulterioare;

(6) Parcurile auto existente în vigoare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se mențin. Achiziția de noi autoturisme nu se poate realiza dacă numărul de autoturisme nu se încadrează în normativele prevăzute la alin.(1);

(7) Depășirea de normativelor de combustibil prevăzute la alin.(1) se poate realiza pe cheltuiala personalului încadrat care utilizează autoturismele din dotare;

(8) Conducătorii autorităților publice centrale și locale unde Statul Român sau după caz unitățile administrativ teritoriale sunt acționari integral/majoritar companiile naționale/societățile naționale/societățile comerciale  respectiv au în coordonare/subordonare/autoritate regii autonome au obligația de a împuternici reprezentanții legali ai acestora în Adunarea Generală a Acționarilor pentru a duce la îndeplinire prevederile  alin.(1) – (7).

Art. XXXII (1) Cheltuielile cu diurnă/cazare pentru deplasare în altă localitate din țară pentru personalul încadrat în regiile autonome, companiile naționale, societățile naționale, societățile comerciale unde statul sau unitățile administrativ teritoriale dețin capitalul majoritar/integral se stabilesc astfel:

1. a) o indemnizație de delegare, în cuantum de trei ori indemnizația de delegare pentru sectorul bugetar, indiferent de funcția pe care o îndeplinește;
2. b) o alocație de cazare, în cuantum 265 lei/zi, în limita căreia trebuie să își acopere cheltuielile de cazare, în țară;

(2) Depășirea cheltuielilor cu diurnă/cazare pentru deplasare în altă localitate din țară pentru personalul încadrat în regiile autonome, companiile naționale, societățile naționale, societățile comerciale unde statul sau unitățile administrativ teritoriale dețin capitalul majoritar/integral se suportă de către aceștia;

(3) Conducătorii autorităților publice centrale și locale unde Statul Român sau după caz unitățile administrativ teritoriale sunt acționari integral/majoritar la companiile naționale/societățile naționale/societățile comerciale respectiv au în coordonare/subordonare/autoritate regii autonome au obligația de a împuternici reprezentanții legali ai acestora în Adunarea Generală a Acționarilor pentru a duce la îndeplinire prevederile alin.(1) – (2).

Art. XXXIII (1) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență achiziția de aparate de telefonie mobilă în entitățile publice nu poate depăși cuantumul de maxim 500 lei/aparat de telefonie mobil achiziționat;

(2) Cheltuielile lunare cu abonamentul de telefonie mobilă decontat din fonduri publice sunt de maxim 50 lei/lună/aparat de telefonie mobilă;

(3) Eventualele depășiri ale costului de achiziție pentru aparatele de telefonie mobilă sau ale costurilor cu abonamentele lunare de telefonie mobilă sunt suportate de personalul încadrat beneficiar al serviciilor de telefonie mobilă;

(3) Conducătorii autorităților publice centrale și locale unde Statul Român sau după caz unitățile administrativ teritoriale sunt acționari integral/majoritar la companiile naționale/societățile naționale/societățile comerciale respectiv au în coordonare/subordonare/autoritate regii autonome au obligația de a împuternici reprezentanții legali ai acestora în Adunarea Generală a Acționarilor pentru a duce la îndeplinire prevederile punctelor alin.(1) – (3).

Art. XXXIV (1) Cheltuielile anuale cu sponsorizarea/activitățile sportive/culturale realizate de către regiile autonome, companiile naționale, societățile naționale, societățile comerciale unde statul sau unitățile administrativ teritoriale dețin capital majoritar/integral nu pot depăși 0,25% din cifra de afaceri realizată în anul precedent;

(2) Depășirea cheltuielilor anuale cu sponsorizarea/activitățile sportive/ culturale este considerată cheltuială neeligibilă la determinarea impozitului pe profit și se impozitează cu un procent adițional față de cota de impozit pe profit de 20% din valoarea cheltuielilor care depășesc limita prevăzută la alin.(1);

(3) Conducătorii autorităților publice centrale și locale unde Statul Român sau după caz unitățile administrativ teritoriale sunt acționari integral/majoritari la companiile naționale/societățile naționale/societățile comerciale respectiv au în coordonare/subordonare/autoritate regii autonome au obligația de a împuternici reprezentanții legali ai acestora în Adunarea Generală a Acționarilor pentru a duce la îndeplinire prevederile punctelor alin.(1);

Art. XXXV (1) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență cheltuielile materiale și servicii precum și cheltuielile cu investițiile efectuate de regiile autonome, companiile naționale, societățile naționale, societățile comerciale unde Statul Român sau unitățile administrativ teritoriale dețin capital majoritar/integral în calitate de autoritate contractantă sunt supuse controlului financiar exercitat de Direcția Generală de Inspecție Economico-Financiară din cadrul Ministerului Finanțelor;

(2) Controlul financiar exercitat de inspectorii de specialitate din cadrul Direcției Generale Inspecție Economico-Financiară se realizează asupra achizițiilor de bunuri și servicii precum și a achizițiilor de lucrări necesare implementării investițiilor care au costul de achiziție sub risc și vizează:

1. a) respectarea procedurilor legale privind achizițiile publice efectuate de autoritățile contractante prevăzute la alin.(1);
2. b) controlul costurilor de achiziție care depășesc cu 20% media înregistrată pentru codul CPV din care face parte achiziția de bunuri, servicii, echipamente, servicii și lucrări, considerate costuri de achiziție sub risc;

(3) Pentru stabilirea costului de achiziție publică sub risc prevăzut de alin.(2), lit.b) se utilizează baza de date și informațiile din sistemul electronic business to governement;

(4) Direcția Generală Inspecție Economico-Financiară stabilește procedurile de achiziție publică sub risc pentru categoriile de autorități contractante prevăzute la alin.(1) pe baza unei metodologii de risc elaborată și aprobată prin ordin al ministrului finanțelor în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență;

(5) Metodologia de exercitare a controlului financiar de către Direcția Generală de Inspecție Economico-Financiară, actele de control emise se stabilesc prin ordin al ministrului finanțelor aprobat în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență care se publică în Monitorul Oficial Partea I;

(6) Actele emise de inspectorii de specialitate din cadrul Direcției Generale de Inspecție Fiscală sunt acte administrative de autoritate potrivit legii;

(7) Împotriva actelor de control emise de inspectorii de specialitate din cadrul Direcției Generale de Inspecție Economico-Financiară se pot formula contestații în termen de 30 de zile de la data la care actele de control au fost comunicate autorității contractante;

(8) Contestațiile sunt soluționate de către structurile de specialitate din cadrul Ministerului Finanțelor în termen de 30 de zile de la formularea acestora;

(9) Împotriva răspunsului la contestație se poate soluționa plângere la instanța de contencios administrativ în condițiile Legii 554/2004 privind contenciosul administrativ publicată în Monitorul Oficial al României nr.1.154 din 07 decembrie 2004;

(10) Sumele care nu pot fi justificate total sau parțial de către autoritățile contractante ca urmare a controlului financiar exercitat de către Direcția Generală Inspecție Economico – Financiară sunt impozitate cu un procent adițional față de impozitul pe profit de 20% din valoarea cheltuielilor care depășesc limita de 20% aferentă codului CPV specific pentru procedura de achiziție publică de bunuri, servicii, echipamente și investiții.

(11) În situația constatării unor sume care nu pot fi justificate prin costuri sau prin alte dovezi potrivit alin.(10) conducătorului regiei autonome, societăților naționale, companiilor naționale, societăților comerciale cu capital deținut de stat sau unitățile administrativ teritoriale integral/majoritar li se aplică o sancțiune de 50.000 lei;

 

Capitolul IV – Prevederi referitoare la disciplina economico-financiară a autorităților/agențiilor/instituțiilor publice autonome aflate în coordonarea/autoritatea/controlul Parlamentului României;

Art. XXXVI (1) Începând cu data de 1 octombrie 2023 agențiile/autoritățile/instituțiile autonome care se află în coordonarea/subordonarea/autoritatea Parlamentului României și sunt autonome din punct de vedere  funcțional și financiar datorează anual o taxă specială în procent de 80% aplicată asupra rezultatului net/rezultatului patrimonial/profitului contabil obținut din activitatea specifică pe care o desfășoară în calitate de autorități/agenții/instituții autonome de reglementare/control/prestări servicii/autorizări dar nu mai puțin de 33% din valoarea veniturilor curente obținute ca urmare a aplicării tarifelor/taxelor indiferent de denumire acestora și de modul de reglementare pentru activitatea curentă desfășurată sau rezultate din colectarea unor taxe/tarife ca urmare a exercitării funcțiilor de reglementare/control/prestări servicii/autorizări;

(2) Prin rezultat net/rezultat patrimonial/rezultat net obținut de agențiile/autoritățile/instituțiile autonome care se află în coordonarea/subordonarea/autoritatea Parlamentului României se înțelege rezultatul net/rezultatul patrimonial/profitul net obținut ca urmare a activității curente desfășurate agențiile/autoritățile/instituțiile autonome care se află în coordonarea/subordonarea/autoritatea Parlamentului României după deducerea din veniturile totale obținute de acestea a cheltuielilor curente pentru desfășurarea activității, mai puțin cheltuielile cu investițiile pentru care se aplică regimul de amortizare liniar prevăzut de lege pentru deducere în vederea determinării rezultatului net/rezultatului patrimonial/profitului net supus impozitării;

(3) Prin tarife/taxe speciale colectate potrivit legii se înțelege acele tarife/taxe indiferent de denumirea acestora și de modul de reglementare aplicate de agențiile/autoritățile/instituțiile autonome care se află în coordonarea/subordonarea/autoritatea Parlamentului României pentru activitățile pe care le desfășoară de autorizare/reglementare sau de taxare/tarifare a utilizatorilor/beneficiarilor care utilizează/acționează asupra bunurilor/piețelor specifice de interes și utilitate publică cum ar fi fără se limiteze la acestea operarea pe piața energetică a României, utilizarea spațiului de frecvență al României, operarea pe piața de capital și altele asemenea;

(4) Taxa specifică menționată la alin.(1) se plătește anticipat, trimestrial, pentru fiecare trimestru până la data de 25 ale lunii următoare pentru trimestrul anterior, raportat la rezultatul net/rezultatul patrimonial/profitul net realizat trimestrial și veniturile curente obținute trimestrial ca urmare a aplicării tarifelor/taxelor indiferent de denumirea acestora și de modul de reglementare și se regularizează anual până maxim la data de 30 iunie a anului următor, odată cu depunerea situațiilor financiare prevăzute de lege;

(5) Metodologia de plată a taxei speciale, documentele specifice coletării, încasării și executării silite sunt elaborate și aprobate prin ordin al ministrului finanțelor în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I;

(6) Taxa specială prevăzută la alin.(1) are regimul juridic prevăzut pentru creanțele fiscale și este supusă regulilor de executare silită prevăzută de lege;

(7) Neplata la termenele prevăzute la alin.(4) atrage după sine plata accesoriilor prevăzute de lege pentru creanțele fiscal-bugetare;

Art. XXXVII (1) Conducătorii agențiilor/autorităților/instituțiilor autonome care se află în coordonarea/subordonarea/autoritatea Parlamentului României, respectiv președinții/vicepreședinții/directorii generali/directorii executivi și alte funcții similare pentru conducerea agențiilor/autorităților/instituțiilor autonome nu pot depăși un nivel al remunerației brute lunare mai mare de 6 ori decât indemnizația brută lunară pentru funcția de demnitate publică de ministru;

(2) Conducătorii agențiilor/autorităților/instituțiilor autonome care se află în coordonarea/subordonarea/autoritatea Parlamentului României, respectiv președinții/vicepreședinții/directorii generali/directorii executivi și alte funcții similare pentru conducerea agențiilor/autorităților/instituțiilor autonome care depășesc nivelul remunerației în plată prevăzut la alin.(1) au obligația de a lua măsurile legale ce se impun pentru încadrarea remunerației brute lunare în limitele prevăzute la alin.(1);

(3) Conducătorii agențiilor/autorităților/instituțiilor autonome care se află în coordonarea/subordonarea/autoritatea Parlamentului României, respectiv președinții/vicepreședinții/directorii generali/directorii generali adjuncți și alte funcții similare pentru conducerea agențiilor/autorităților/instituțiilor autonome care se încadrează în nivelul remunerației în plată prevăzut la alin.(1) rămân în plată cu nivelul de remunerație avut la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență;

Art. XXXVIII (1) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență numărul efectiv al consilierilor din cabinetele președinților/vicepreședinților/directorilor generali/directorilor generali adjuncți precum și din alte cabinete ale conducătorilor agențiilor/autorităților/instituțiilor autonome care se află în coordonarea/subordonarea/autoritatea Parlamentului României se reduce cu 50%;

(2) Dacă din aplicarea procentului de reducere cu 50% rezultă că numărul consilierilor din cabinetele președinților/vicepreședinților/directorilor generali/directorilor generali adjuncți precum și din alte cabinete ale conducătorilor agențiilor/autorităților/instituțiilor autonome care se află în coordonarea/subordonarea/autoritatea Parlamentului României este mai mic decât unu numărul acestora rămâne unu;

(3) Dacă numărul consilierilor din cabinetele președinților/vicepreședinților/directorilor generali/directorilor generali adjuncți precum și din alte cabinete ale conducătorilor agențiilor/autorităților/instituțiilor autonome care se află în coordonarea/subordonarea/autoritatea Parlamentului României este unu nu se aplică prevederile alin.(1);

(4) Posturile vacante de consilieri existente la data intrării în vigoare a prevederilor prezentei ordonanțe de urgență se desființează;

Art. XXXIX (1) Posturile vacante existente la data intrării în vigoare a prevederilor prezentei ordonanțe de urgență sunt ocupate prin concurs sau potrivit metodologiei existente la nivelul agențiilor/autorităților/instituțiilor publice autonome din coordonarea Parlamentului României, numai pe bază de memorandum aprobat de Consiliile de Administrație și nu pot depăși o creștere a numărului de personal de maxim 5% până la sfârșitul anului 2023;

(2) Posturile vacante la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, la nivelul agențiilor/autorităților/instituțiilor publice autonome din coordonarea Parlamentului României se anulează și nu se pot reînființa pe o perioadă de 6 luni;

(3) Salariile de bază inclusiv sporurile personalului încadrat în cadrul agențiilor/autorităților/instituțiilor autonome care se află în coordonarea/subordonarea/autoritatea Parlamentului României nu pot depăși maxim 80% din nivelul remunerației brute a conducătorului agențiilor/autorităților/instituțiilor autonome;

(4) Structurile organizatorice ale agențiilor/autorităților/instituțiilor autonome care se află în coordonarea/subordonarea/autoritatea Parlamentului României pot deține funcții de conducere numai dacă sunt îndeplinite următoarele normative de personal:

1. a) organizarea de departamente/servicii de specialitate indiferent de denumirea acestora numai pentru un număr minim de 10 persoane în subordine;
2. b) organizarea de direcții de specialitate/ structuri organizatorice superioare departamentelor/serviciilor prevăzute la lit.a) numai pentru un număr de minim 20 de persoane în subordine;
3. c) organizarea de direcții generale de specialitate/ structuri organizatorice superioare direcțiilor de specialitate prevăzute la lit.b) numai pentru un număr de minim 40 de persoane în subordine;

(5) Numărul funcțiilor de conducere din structurile organizatorice ale agențiilor/autorităților/instituțiilor autonome care se află în coordonarea/subordonarea/autoritatea Parlamentului României este de maxim 8% din numărul total de posturi efectiv ocupate;

(6) Conducătorii agențiilor/autorităților/instituțiilor autonome care se află în coordonarea/subordonarea/autoritatea Parlamentului României sunt obligați până la data de 31 decembrie 2023 să ia toate măsurile legale care se impun pentru aplicarea prevederilor alin.(1)-(3);

Art. XXXX (1) Cheltuielile  privind dotarea cu autoturisme și consumul lunar de carburanți pentru agențiile/autoritățile/instituțiile autonome care se află în coordonarea/subordonarea/autoritatea Parlamentului României se stabilesc după cum urmează:

I. Norme privind dotarea cu autoturisme:
Autoturisme	Număr maxim
Președinte/Director general	1 autoturism
Vicrepreședinte/Director general adjunct	1 autoturism
Director de specialitate	1 autoturism
Director economic	1 autoturism
Parc comun: Număr persoane încadrate: până la 400 pers Peste 400 pers	4 autoturisme 8 autoturisme
II. Norme privind consumul lunar de carburanți pentru autoturismele care deservesc: Limită maximă
Categorie de personal	litri/lună/vehicul
Președinte/vicepreședinte/Director, director general adjunct, director de specialitate, director economic	400
Activitate curentă a parcului auto	300

(2) Normativele de cheltuieli pentru dotarea cu autoturisme prevăzute la alin.(1) nu se aplică în cazul autoturismelor achiziționate din fonduri externe nerambursabile;

(3) Autoturismele noi achiziționate trebuie să aibă o capacitate cilindrică mai mare de 1.600 cm^3 iar prețul nu poate depăși contravaloarea în lei a sumei de 23.000 de euro inclusiv T.V.A., calculată la cursul BNR din data inițierii procedurii de atribuire a contractului de achiziție. Normativul privind valoarea de achiziție a autoturismelor nu se aplică în cazul autoturismelor achiziționate din fonduri externe nerambursabile;

(4) Agențiile/autoritățile/instituțiile autonome care se află în coordonarea/subordonarea/autoritatea Parlamentului României, care activează în domeniul financiar-bancar, piața de capital, piața asigurărilor pot achiziționa autoturisme cu capacitate cilindrică mai mare de 1.600 cm^3, al căror preț poate depăși contravaloarea în lei a sumei de 23.000 de euro inclusiv T.V.A., dar nu mai mare de 30.000 de euro inclusiv T.V.A., calculată la cursul BNR din data inițierii procedurii de atribuire a contractului de achiziție, cu aprobarea ordonatorului principal de credite sau a ministerului de resort, după caz, numai în cazuri temeinic justificate și dacă au realizat profit în anul fiscal precedent;

(5) Agențiile/autoritățile/instituțiile autonome care se află în coordonarea/subordonarea/autoritatea Parlamentului României pot achiziționa, în condițiile legii, autoturisme al căror preț nu poate depăși contravaloarea în lei a sumei de 35.000 euro, inclusiv TVA, cu condiția ca achiziția acestora să fie realizată în cadrul Programului privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante din punct de vedere energetic, finanțat din Fondul pentru mediu, potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările și completările ulterioare;

(6) Parcurile auto existente în vigoare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se mențin. Achiziția de noi autoturisme nu se poate realiza dacă numărul de autoturisme nu se încadrează în normativele prevăzute la alin.(1);

(7) Depășirea normativelor de combustibil prevăzute la alin.(1) se poate realiza pe cheltuiala personalului încadrat care utilizează autoturismele din dotare;

(8) Conducătorii agențiilor/autorităților/instituțiilor autonome care se află în coordonarea/subordonarea/autoritatea Parlamentului României au obligația de a lua măsurile legale ce se impun pentru punerea în aplicare a prevederilor alin.(1)-(7).

Art. XXXXI (1) Cheltuielile cu diurnă/cazare pentru deplasare în altă localitate din țară pentru personalul încadrat în cadrul agențiilor/autorităților/instituțiilor autonome care se află în coordonarea/subordonarea/autoritatea Parlamentului României se stabilesc astfel:

1. a) o indemnizație de delegare, în cuantum de trei ori indemnizația de delegare valabilă pentru sectorul bugetar, indiferent de funcția pe care o îndeplinește;
2. b) o alocație de cazare, în cuantum 265 lei/zi, în limita căreia trebuie să își acopere cheltuielile de cazare, în țară;

(2) Depășirea cheltuielilor cu diurnă/cazare pentru deplasare în altă localitate din țară pentru personalul încadrat în cadrul agențiilor/autorităților/instituțiilor autonome care se află în coordonarea/subordonarea/autoritatea Parlamentului României se suportă de către aceștia;

(3) Conducătorii agențiilor/autorităților/instituțiilor autonome care se află în coordonarea/subordonarea/autoritatea Parlamentului României au obligația de a lua toate măsurile legale ce se impun pentru a duce la îndeplinire prevederile alin.(1) și (2);

Art. XXXXII (1) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență achiziția de aparate de telefonie mobilă în agențiile/autoritățile/instituțiile autonome care se află în coordonarea/subordonarea/autoritatea Parlamentului României nu poate depăși cuantumul de maxim 500 lei/aparat de telefonie mobil achiziționat;

(2) Cheltuielile lunare cu abonamentul de telefonie mobilă decontat din fondurile agențiilor/autorităților/instituțiilor autonome care se află în coordonarea/subordonarea/autoritatea Parlamentului sunt de maxim 50 lei/lună/aparat de telefonie mobilă;

(3) Eventualele depășiri ale costului de achiziție pentru aparatele de telefonie mobilă sau ale costurilor cu abonamentele lunare de telefonie mobilă sunt suportate de personalul încadrat beneficiar al serviciilor de telefonie mobilă;

(3) Conducătorii agențiile/autoritățile/instituțiile autonome care se află în coordonarea/subordonarea/autoritatea Parlamentului au obligația de a lua măsurile legale ce se impun pentru a duce la îndeplinire prevederile punctelor alin.(1) – (3).

Art. XXXXIII (1) Cheltuielile anuale cu sponsorizarea/activitățile sportive/culturale realizate de către agențiile/autoritățile/instituțiile autonome care se află în coordonarea/subordonarea/autoritatea Parlamentului nu pot depăși 0,25% din veniturile totale realizate în anul precedent;

(2) Depășirea cheltuielilor anuale cu sponsorizarea/activitățile sportive/ culturale este considerată cheltuială neeligibilă la determinarea taxei speciale prevăzută de art. XXXVI alin.(1) și se impozitează cu un procent adițional față de taxa specială de 20% din valoarea cheltuielilor care depășesc limita prevăzută la alin.(1);

(3) Conducătorii agențiilor/autorităților/instituțiilor autonome care se află în coordonarea/subordonarea/autoritatea Parlamentului au obligația de a lua măsurile legale ce se impun pentru a duce la îndeplinire prevederile alin.(1);

Art. XXXXIV (1) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență cheltuielile materiale și servicii precum și cheltuielile cu investițiile efectuate de agențiile/autoritățile/instituțiile autonome care se află în coordonarea/subordonarea/autoritatea Parlamentului sunt supuse controlului financiar exercitat de Direcția Generală de Inspecție Economico-Financiară din cadrul Ministerului Finanțelor;

(2) Controlul financiar exercitat de inspectorii de specialitate din cadrul Direcției Generale Inspecție Economico-Financiară se realizează asupra achizițiilor de bunuri și servicii precum și a achizițiilor de lucrări necesare implementării investițiilor care au costul de achiziție publică sub risc și vizează:

1. a) respectarea procedurilor legale privind achizițiile publice efectuate de autoritățile contractante prevăzute la alin.(1);
2. b) controlul costurilor de achiziție care depășesc cu 20% media înregistrată pentru codul CPV din care face parte achiziția de bunuri, servicii, echipamente, servicii și lucrări, considerate costuri de achiziție sub risc;

(3) Pentru stabilirea costului de achiziție publică sub risc prevăzut de alin.(2), lit.b) se utilizează baza de date și informațiile din sistemul electronic business to governement;

(4) Direcția Generală Inspecție Economico-Financiară stabilește procedurile de achiziție publică sub risc pentru categoriile de autorități contractante prevăzute la alin.(1) pe baza unei metodologii de risc elaborată și aprobată prin ordin al ministrului finanțelor în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență;

(5) Metodologia de exercitare a controlului financiar de către Direcția Generală de Inspecție Economico-Financiară, actele de control emise se stabilesc prin ordin al ministrului finanțelor aprobat în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență care se publică în Monitorul Oficial Partea I;

(6) Actele emise de inspectorii de specialitate din cadrul Direcției Generale de Inspecție Fiscală sunt acte administrative de autoritate potrivit legii;

(7) Împotriva actelor de control emise de inspectorii de specialitate din cadrul Direcției Generale de Inspecție Economico-Financiară se pot formula contestații în termen de 30 de zile de la data la care actele de control au fost comunicate autorității contractante;

(8) Contestațiile sunt soluționate de către structurile de specialitate din cadrul Ministerului Finanțelor în termen de 30 de zile de la formularea acestora;

(9) Împotriva răspunsului la contestație se poate soluționa plângere la instanța de contencios administrativ în condițiile Legii 554/2004 privind contenciosul administrativ publicată în Monitorul Oficial al României nr.1.154 din 07 decembrie 2004;

(10) Sumele care nu pot fi justificate total sau parțial de către autoritățile contractante de la nivelul agențiilor/autorităților/instituțiilor autonome care se află în coordonarea/subordonarea/autoritatea Parlamentului ca urmare a controlului financiar exercitat de către Direcția Generală Inspecție Economico – Financiară sunt impozitate cu un procent adițional față de procentul de taxa specială prevăzută de de art.XXXVI, alin.(1) de  20% din valoarea cheltuielilor care depășesc limita de 20% aferentă codului CPV specific pentru procedura de achiziție publică de bunuri, servicii, echipamente și investiții.

(11) În situația constatării unor sume care nu pot fi justificate prin costuri sau prin alte dovezi potrivit alin.(10) conducătorului agențiilor/autorităților/instituțiilor autonome care se află în coordonarea/subordonarea/autoritatea Parlamentului li se aplică o sancțiune de 50.000 lei;

 

Capitolul V – Prevederi referitoare la disciplina economico-financiară a Institutelor Naționale de Cercetare Dezvoltare;

Art. XXXXV (1) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență până la data de 31 decembrie 2024 institutele naționale de cercetare-dezvoltare din subordinea/coordonarea/autoritatea Ministerului Cercetării, Inovării, Digitalizării, Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Academiei Române se comasează în procent de minim 20% din numărul acestora;

(2) Comasarea prevăzută la alin.(1) trebuie să aibă ca rezultat cumulativ:

1. a) reducerea cu minim 15% a cheltuielilor de personal și a cheltuielilor materiale și servicii;
2. b) reducerea cu minim 15% a numărului de posturi efectiv ocupate proporțional atât pentru funcții de conducere cât și pentru funcții de execuție;

(3) Ordonatorii principali de credite de la nivelul Ministerului Cercetării, Inovării, Digitalizării, Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Academiei Române au obligația în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență de a stabili lista Institutelor Naționale de Cercetare care intră în proces de comasare. Lista se aprobă prin decizie a conducătorului entității publice sub coordonarea/subordonarea/autoritatea căreia se află acestea, se publică în Monitorul Oficial al României Partea I, cu luarea în considerare a următoarelor criterii orientative:

1. a) gradul redus de implicare în activitatea de cercetare științifică/dezvoltare experimentală;
2. b) gradul redus de implicare în activități de cercetare și transfer tehnologic;
3. c) grad redus de activități și parteneriate cu mediul de afaceri;
4. d) similaritate cu activitățile de cercetare desfășurate de alte institute naționale de cercetare;
5. e) alte criterii de comasare stabilite și aprobate prin ordin al conducătorului de resort;

(4) Comasarea institutelor naționale de cercetare se aprobă prin hotărâre a Guvernului României și se poate realiza și între Institutele Naționale de Cercetare aflate în subordinea ordonatorilor principali de credite diferiți cu acordul acestora și a Institutelor Naționale de Cercetare în cauză;

(5) De la data la care s-a publicat în Monitorul Oficial al României lista Institutelor Naționale de Cercetare nu se mai pot majora cheltuielile de personal cu excepția indexărilor, ajustărilor și majorărilor dispuse prin lege precum și cheltuielile și de funcționare ale Institutelor Naționale care fac obiectul comasării până la data la care comasarea a avut loc;

(6) Posturile vacante în vigoare la data la care s-a publicat în Monitorul Oficial al României lista Institutelor Naționale de Cercetare se anulează;

Art. XXXXVI (1) Institutele, Institutele Naționale, Agențiile, Autoritățile, Comisiile de Specialitate organizate ca și structuri distincte indiferent de denumirea acestora și formele de organizare, departamentele organizate distinct în structura organizatorică a Secretariatului General al Guvernului, aflate în subordinea/coordonarea/autoritatea Secretariatului General al Guvernului sau pentru care secretarul general al Guvernului îndeplinește funcția de ordonator principal de credite se comasează cu cel puțin 20% din numărul acestora;

(2) Procesul de comasare are loc începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și până la data de 31 decembrie 2024;

(3) Comasarea prevăzută la alin.(1) trebuie să aibă ca rezultat cumulativ:

1. a) reducerea cu minim 15% a cheltuielilor de personal și a cheltuielilor materiale și servicii;
2. b) reducerea cu minim 15% a numărului de posturi efectiv ocupate proporțional atât pentru funcții de conducere cât și pentru funcții de execuție;

(3) Secretarul General al Guvernului are obligația de a stabili lista Institutelor, Institutelor Naționale, Agențiilor, Autorităților, Comisiilor de Specialitate organizate ca și structuri distincte indiferent de denumirea acestora și formele de organizare, departamentelor organizate distinct în structura organizatorică a Secretariatului General al Guvernului, aflate în subordinea/coordonarea/autoritatea Secretariatului General al Guvernului care intră în proces de comasare, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență. Lista se aprobă prin decizie a secretarului general și se publică în Monitorul Oficial al României Partea I, cu luarea în considerare a următoarelor criterii orientative:

1. a) gradul de similaritate ridicat a obiectului de activitate al structurilor organizatorice aflate în subordinea/coordonarea/autoritatea Secretariatului General al Guvernului;
2. b) gradul redus de utilitate publică a activităților desfășurate de acestea;
3. c) raportul dintre volumul de muncă al activității desfășurate și numărul de personal angajat pe posturi;
4. d) eficiența activității desfășurate și rezultatele concrete obținute în activitatea desfășurată;

(4) Comasarea Institutelor, Institutelor Naționale, Agențiilor, Autorităților, Comisiilor de Specialitate organizate ca și structuri distincte indiferent de denumirea acestora și formele de organizare, departamentelor organizate distinct în structura organizatorică a Secretariatului General al Guvernului, aflate în subordinea/coordonarea/autoritatea Secretariatului General al Guvernului se aprobă prin hotărâre a Guvernului României;

(5) De la data la care s-a publicat în Monitorul Oficial al României lista Institutelor, Institutelor Naționale, Agențiilor, Autorităților, Comisiilor de Specialitate organizate ca și structuri distincte indiferent de denumirea acestora și formele de organizare, departamentelor organizate distinct în structura organizatorică a Secretariatului General al Guvernului, aflate în subordinea/coordonarea/autoritatea Secretariatului General al Guvernului nu se mai pot majora cheltuielile de personal cu excepția indexărilor, ajustărilor și majorărilor dispuse prin lege precum și cheltuielile și de funcționare ale Institutelor Naționale care fac obiectul comasării până la data la care comasarea a avut loc;

(6) Posturile vacante în vigoare la data la care s-a publicat în Monitorul Oficial al României lista structurilor organizatorice care intră proces de comasare, se anulează;

Art. XXXXVII (1) Institutele, Institutele Naționale, Institutele Naționale de Cercetare aflate în coordonarea/subordonarea/autoritatea Parlamentului României, Secretariatului General al Guvernului, Ministerului Cercetării, Inovării, Digitalizării, Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Academiei Române care îndeplinesc majoritar cumulativ condițiile de mai jos, intră în proces de desființare și lichidare astfel:

1. a) au un număr de sub 25 de posturi prevăzute în organigramele și statele de funcții aprobate potrivit legii;
2. b) rezultatele activității desfășurate nu stau la baza fundamentării strategiilor respectiv politicilor publice;
3. c) entitățile publice nu sunt implicate în activitatea de cercetare fundamentală/dezvoltare experimentală/transfer tehnologic;
4. d) entitățile publice nu au parteneriate/relații de colaborare cu mediul de afaceri;
5. e) raportul dintre volumul de muncă a activității desfășurate/rezultatele obținute nu justifică funcționarea entității publice;
6. f) activitatea desfășurată nu este de interes și uz public;
7. g) entitatea publică a avut un număr de sub 100 de interacțiuni/răspunsuri/petiții a căror beneficiari a fost populația;
8. h) are încadrat personal cu funcții de conducere în procent de peste 8%;
9. i) au avut constatări prin rapoarte ale Curții de Conturi prin care se constată abateri și prejudicii ca urmare a încălcării legislației;

(2) Ordonatorii principali de credite de la nivelul Parlamentului României , Secretariatului General al Guvernului, Ministerului Cercetării, Inovării, Digitalizării, Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Academiei Române sunt obligați să publice în Monitorul Oficial al României, partea I, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență lista Institutelor, Institutelor Naționale, Institutele Naționale de Cercetare-Dezvoltare care intră în proces de desființare și lichidare;

(3) Procesul de desființare și lichidare, de valorificare a patrimoniului existent prevăzut la alin.(1) se aprobă prin lege de către Parlamentul României, la propunerea Guvernului și la inițiativa ministerelor de linie și se desfășoară în perioada 1 septembrie 2023 – 31 decembrie 2024;

(4) De la data la care s-a publicat lista institutelor, institutelor naționale, institutelor naționale de cercetare care intră în proces de desființare și lichidarea acestea nu mai pot majora cheltuielile de personal cu excepția indexărilor, ajustărilor și majorărilor dispuse prin lege precum și cheltuielile de funcționare pe toata durata procesului de lichidare și desființare;

(5) Posturile vacante în vigoare la data la care s-a publicat în Monitorul Oficial al României lista structurilor organizatorice care intră proces de desființare și lichidare, se anulează;

(6) Numărul de institute/institute naționale/institute naționale de cercetare nu poate fi mai mare de 10% din numărul entităților aflate în coordonarea/subordonarea/autoritatea unui ordonator principal de credite;

 

Capitolul VII – Alte măsuri de reducere a cheltuielilor publice și gestionare eficientă a patrimoniului public;

Art. XXXXVIII 1. Litera c), alin.(1) din Legea privind Casa Socială a Constructorilor cu modificările și completările ulterioare publicată în Monitorul Oficial al României 372 din 22 decembrie 1997 se abrogă;

2. (1) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se datorează bugetului de stat și se virează o cotă în cuantum de 0,5% din valoarea devizului de construcţii întocmit potrivit legii, cu corespondent în devizul general al lucrării;

(2) La aprobarea indicatorilor economico-financiari ai investițiilor publice autoritățile contractante au obligația de a cuprinde în devizele generale de investiții cota de 0,5% din valoarea devizului care se datorează bugetului de stat;

(3) Cota de 0,5% din valoarea devizului de construcții se datorează de către autoritățile contractante și se virează la bugetul de stat într-un cont de venituri potrivit indicatorilor din clasificația bugetară, cu ocazia efectuării plăților către executanții de lucrări potrivit contractelor încheiate;

(4) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență cota de 0,5% din valoarea devizelor de construcții nu se mai cuprinde în situațiile de lucrări întocmite conform contractelor de către executanții de lucrări;

(5) Nevirarea cotei de 0,5% din valoarea devizului de construcții la termenul prevăzut de alin.(3) atrage după sine plata accesoriilor prevăzute de lege pentru creanțele fiscale;

(6) Creanțele fiscale rezultate din aplicarea cotei de 0,5% din valoarea devizelor de lucrări sunt supuse procesului colectare, încasare și administrare a creanțelor bugetare precum și de executare silită potrivit prevederilor legale în vigoare;

Art. XXXXIX (1) Bunurile de natura clădirilor și a terenului aferent indiferent de destinația acestora, echipamentele, clădiri speciale precum și orice alte bunuri imobile proprietatea publică a Statului Român prin confiscare ca urmare a unor sentințe penale aflate în gestionarea Agenției Naționale de Administrare fiscală, situate pe teritoriul unor unități administrativ teritoriale, pot fi transferate în proprietatea publică a unităților administrativ teritoriale și domeniul public al acestora în următoarele condiții:

1. a) Interdicția de a fi transferate în domeniul privat al unităților administrativ teritoriale și de a fi înstrăinate prin vânzare-cumpărare pe o perioadă de 5 ani de la data la care a avut loc transferul de proprietate;
2. b) executarea lucrărilor de reparații curente și întreținere precum și a lucrărilor de modernizare/reabilitare/reparații capitale care sunt necesare clădirilor și a terenului aferent indiferent de destinația acestora, echipamentele, clădiri speciale precum și orice alte bunuri imobile;
3. c) utilizarea clădirilor și a terenului aferent indiferent de destinația acestora, echipamentele, clădiri speciale precum și orice alte bunuri imobile în interes public sau valorificarea acestora după îndeplinirea termenului prevăzut la alin. lit.a);
4. d) utilizarea bunurilor de natura clădirilor și a terenului aferent indiferent de destinația acestora, echipamentele, clădiri speciale precum și orice alte bunuri imobile proprietatea publică a Statului Român astfel cum s-a angajat unitatea administrativ teritorială prin cererea de transfer;

(2) Se mandatează Agenția Națională de Administrare Fiscală în calitate de reprezentant al Statului Român să implementeze prevederile prezentului articol referitoare la bunurile de natura clădirilor și a terenului aferent indiferent de destinația acestora, echipamentele, clădiri speciale precum și orice alte bunuri imobile proprietatea publică a Statului Român;

(3) Pentru a beneficia de prevederile alin.(1) autoritățile publice locale/județene interesate depun o cerere de transfer a proprietății publice la Agenția Națională de Administrare Fiscală aprobată de Consiliile Locale/Județene care v-a cuprinde:

1. a) datele de identificare ale clădirilor și a terenului aferent indiferent de destinația acestora, echipamentele, clădiri speciale precum și orice alte bunuri imobile inclusiv identificarea topografică și de extrasul de Carte Funciară după caz;
2. b) motivul, justificarea transferului de proprietate publică de la Statul Român către unitățile administrativ teritoriale și destinația ulterioară a bunurilor și perioada de timp pentru care se va păstra această destinație;

(4) Guvernul României aprobă cererea de transfer precum și transferul de proprietate din proprietatea publică a Statului Român în proprietatea publică și domeniul public al unității administrativ teritoriale inclusiv condițiile care privesc transferul de proprietate asupra bunului imobil respectiv asupra clădirilor și a terenului aferent indiferent de destinația acestora, echipamentele, clădirile speciale precum și orice alte bunuri imobile proprietatea publică a Statului Român, la propunerea Ministerului Finanțelor, prin hotărâre;

(5) În baza hotărârii Guvernului României adoptată potrivit prevederilor alin.(4), clădirile și a terenurile aferente indiferent de destinația acestora, echipamentele, clădiri speciale precum și orice alte bunuri imobile aferent se scot din evidența Agenției Naționale de Administrație Fiscală la valoarea de inventar cu care bunul imobil figurează în evidențele contabile;

(6) Între Agenția Națională de Administrație Fiscală și unitatea administrativ teritorială care preia prin transfer de proprietate clădirile și a terenurile aferente indiferent de destinația acestora, echipamentele, clădiri speciale precum și orice alte bunuri imobile se încheie protocol de predare-primire în care se consemnează:

1. a) datele de identificare ale imobilului, inclusiv dacă este cazul datele topografice și de identificare în Cartea Funciară;
2. b) valoarea de inventar;
3. c) condițiile de administrare prevăzute la alin.(1) inclusiv destinația bunurilor imobile și perioada de timp pe care destinația va fi păstrată;
4. d) starea tehnică a clădirilor și a terenurilor aferente indiferent de destinația acestora, echipamentele, clădiri speciale precum și orice alte bunuri imobile;
5. f) alte informații considerate relevante pentru transferul dreptului de proprietate asupra bunului imobil;

(7) Consiliul Județean/Consiliul Local, adoptă o hotărâre prin care declară clădirile și a terenurile aferente indiferent de destinația acestora, echipamentele, clădiri speciale precum și orice alte bunuri imobile de uz sau de interes public local, aprobă înscrierea acestora în proprietatea publică a unității administrativ teritoriale și domeniul public al acesteia,  înscrierea în inventarul bunurilor care fac parte din domeniul public și stabilește titularul dreptului de administrare.

(8) În baza hotărârii de Consiliu Local/Județean și a protocolului de predare primire asupra clădirilor și a terenurilor aferente indiferent de destinația acestora, echipamentelor, clădirilor speciale precum și orice alte bunuri imobile clădire și teren se operează în evidențele de carte funciară proprietatea publică a unității administrativ teritoriale și domeniul public al acesteia;

(9) În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență Agenția Națională de Administrație Fiscală publică pe pagina de internet lista bunurilor imobile clădire și teren care se încadrează alin.(1);

(11) La valorificarea terenurilor proprietatea publică a unităților administrativ-teritoriale transferate din proprietatea publică a Statului Român prin preluarea de la Agenția Națională de Administrare Fiscală, după îndeplinirea termenului prevăzut la alin.(1), lit.a), o cotă de 50% din valoarea încasată se datorează și se virează bugetului de stat într-un cont de venituri ale bugetului de stat, conform indicatorilor din clasificația bugetară;

(12) Nevirarea cotei de 50% din valoarea încasată prevăzută la alin.(11) atrage după sine plata accesoriilor prevăzute de lege pentru creanțele bugetare;

(13) Creanțele bugetare rezultate din aplicarea prevederilor alin.(11) le sunt aplicabile prevederile legale în vigoare cu privire la administrarea, colectarea, încasarea și executarea creanțelor bugetare;

Art. L 1. (1) Redevențele pentru terenurile concesionate potrivit legii de către Agenția Domeniilor Statului în calitate de administrator al terenurilor proprietate publică a Statului Român, pe bază de contract de concesiune se indexează cu indicele prețului de consum pe anul 2022. Termenul de plată pentru redevențele actualizate este până la data de 31 decembrie 2024;

(2) Redevențele datorate pentru terenurile concesionate potrivit legii se indexează anual cu indicele prețului de consum anual, până la data de 30 iunie a fiecărui an calendaristic pentru anul anterior;

2. (1) Tarifele, taxele și redevențele miniere datorate în baza art.44 și art. 45 din Legea minelor nr.85/2003 cu modificările și completările ulterioare publicată în Monitorul Oficial al României nr. 197 din 27 martie 2003 se indexează cu indicele prețului de consum pe anul 2022 prin grija Autorității Naționale de Resurse Minerale. Termenul de plată pentru taxele, tarifele și redevențele miniere actualizate este până la data de 31 decembrie 2024;

(2) Tarifele, taxele și redevențele miniere datorate potrivit legii se indexează anual cu indicele prețului de consum anual prin grija Autorității Naționale de Resurse Minerale, până la data de 30 iunie a fiecărui an calendaristic pentru anul anterior;

3. (1) Tarifele și redevențele petroliere datorate în baza art.49 din Legea petrolului nr.238/2004 publicată în Monitorul Oficial al României nr. 535 din 15 iunie 2004 se indexează cu indicele prețului de consum pe anul 2022 prin grija Autorității Naționale de Resurse Minerale. Termenul de plată pentru tarifele și redevențele petroliere actualizate este până la data de 31 decembrie 2024;

(2) Tarifele, taxele și redevențele petroliere datorate potrivit legii se indexează anual cu indicele prețului de consum anual prin grija Autorității Naționale de Resurse Minerale, până la data de 30 iunie a fiecărui an calendaristic pentru anul anterior;

4. Legea nr.268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.299 din 7 iunie 2001, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

          4.1.La articolul 2, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

          ”(1) Prevederile prezentei legi se aplică și societăților rezultate în urma divizării sau fuziunii societăților care dețin în exploatare terenuri cu destinație agricolă și  societăților naționale la care statul român, prin Agenția Domeniilor Statului este acționar unic sau majoritar, precum și institutelor și stațiunilor de cercetare și producție agricolă, unităților de învățământ agricol și silvic la care Agenția Domeniilor Statului deține în administrare terenuri cu destinație agricolă”.

          4.2. La articolul 4, alineatul (1), după litera h) se introduc două noi litere, lit.i),j) cu următorul cuprins:

„ i) concesionarea, prin atribuire directă sau licitație, după caz, a terenurilor agricole din clasa a V-a de calitate, a terenurilor neproductive și a terenurilor categoria de folosință curți-construcții, inclusiv canale, din domeniul public și privat al Statului Român către persoane juridice de drept privat la care Statul Român sau unitățile administrativ teritoriale sunt acționari majoritari/unici în scopul producerii de energie din surse regenerabile – E-SRE precum: hidro, solară, biomasă, geotermală și eoliană necesară inclusiv creșterii productivității agricole, se face în condițiile financiare aprobate de Comitetul de Privatizare Concesionare și Arendare la propunerea Agenției Domeniilor Statului.

1. j) acordarea dreptului de superficie pe terenurile agricole din clasa a V-a de calitate, a terenurilor neproductive și a terenurilor din categoria de folosință curți-grădini, inclusiv canale din domeniul public și privat al Statului Român către persoane juridice de drept privat la care Statul Român sau unitățile administrativ teritoriale sunt acționari majoritari/unici în scopul producerii de energie din surse regenerabile – E-SRE precum: hidro, solară, biomasă, geotermală și eoliană precum și către autoritățile publice locale și centrale în vederea implementării de proiecte de infrastructură cu finanțare din fonduri externe nerambursabile. Dreptul de superficie se poate acorda oneros în condiții financiare aprobate de Comitetul de Privatizare Concesionare și Arendare la propunerea Agenției Domeniilor Statului.

          4.3. După articolul 4 se introduce un nou articolul numerotat art. 4¹  cu următorul cuprins:

“ Prin derogare de la prevederile art.312 alin (1) din Codul Administrativ, cu modificările și completările ulterioare, pentru proiectele de interes strategic și cele de siguranță națională, din domeniul energetic, proiectele de investiții în infrastructura energetică declarate de interes strategic național, se acordă drept de superficie cu titlu oneros pe bază de convenție încheiată între părțile interesate, asupra terenurilor din domeniul public și privat al Statului Român către persoane juridice de drept privat la care Statul Român este acționar integral/majoritar în condiții financiare aprobate de Comitetul de Privatizare Concesionare și Arendare la propunerea Agenției Domeniilor Statului. Eventualele contracte indiferent de natura acestora aflate în derulare pentru aceste categorii de terenuri se modifică de drept, prin diminuarea corespunzătoare a suprafețelor de teren ce fac obiectul acestora, prin act adițional, încheiat în condițiile legii.

          4.4. La art.18 alin 1 se modifică și va avea următorul cuprins:

„(1) Inițiativa concesionarii o poate avea concedentul sau orice investitor interesat, conform Ordonanței de urgentă a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare.

          4.5.La articolul 20, după alineatul (3) se introduc patru noi alineate, alin (3¹), (3²), (3³) și (3⁴), cu următorul cuprins:

”(3¹) Beneficiarii contractelor de concesiune încheiate cu Agenția Domeniilor Statului, care au ca obiect terenurile descrise la art.4 lit.(i), pot solicita prelungirea duratei contractelor de concesiune, aflate în desfășurare, cu o perioadă de până la 15 de ani, fără a depăși perioada cumulată de maxim 49 de ani asumată inițial de părți, prin actul de bază și cea prelungită, cu îndeplinirea următoarelor condiții cumulative:

1. a) contractul de concesiune are o durată de execuție rămasă de cel puțin 3 ani la data solicitării depunerii solicitării de prelungire a contractelor de concesiune. Durata prelungirii contractelor de concesiune nu poate depăși dublul duratei rămase de execuție a contractelor de concesiune la data depunerii solicitării de prelungire; b) realizarea de investiții în capacități de producere a energiei verzi, în termen de maximum 5 ani de la semnarea actului adițional, astfel încât să asigure o independență energetică proprie de minim 60% din consumul anual raportat la media ultimilor 3 ani de activitate/consum;
2. c) realizarea obligațiilor prevăzute în contractul de concesiune privind investițiile până la data formulării solicitării de prelungire a contractului de concesiune;
3. d) sub condiția actualizării redevenței la nivelul pieței conform valorii stabilite prin norme interne ale Agenției Domeniilor Statului, la momentul solicitării, aprobate de Comitetul de Privatizare Concesionare și Arendare;
4. e) dezvoltarea în termen de maximum 5 ani de la semnarea actului adițional a unui lanț de producție complet, procesare primară, valorificarea în cultura plantelor și zootehnie, legumicultură, pomicultură, viticultură cu o valoare de cel puțin 40% din cifra de afaceri;
5. f) să prezinte un plan de afaceri asumat și argumentat tehnic/economic ce va fi analizat de o comisie de specialiști ai Agenției Domeniilor Statului, numită de conducerea instituției;
6. g) nu se află în procedura de insolvență, dizolvare, lichidare, reorganizare, faliment.
7. h) nu are datorii restante la plățile datorate în baza contractului;
8. i) nu există litigii înregistrate pe rolul instanțelor judecătorești având ca obiect contractul de concesiune.

(3²) Modificările menționate la alineatul (3¹) se vor face prin act adițional, la solicitarea beneficiarilor contractelor aflate în desfășurare.

(3³) Concesionarul are dreptul de a edifica construcții (conducte/instalații de irigații/depozite cereale, ferme zootehnice/legumicole sau/și instalații de procesare) pe terenul ce face obiectul contractului de concesiune, cu respectarea prevederilor legale în domeniul construcțiilor și cu acordul prealabil al Agenției Domeniilor Statului, dar numai în interesul exploatației agricole.

(3⁴) Neîndeplinirea obligațiilor prevăzute la pct.(3¹) lit. b) și e), conduce la rezilierea de drept a contractului.

4.6.Articolul 21² se modifică și va avea următorul cuprins:

”Art.21² (1) Concesionarea prin atribuire directă se face pe perioada existenței mijlocului fix sau a activului, dar nu mai mult de 49 de ani.

         (2) Beneficiarii contractelor de concesiune prin atribuire directă încheiate cu Agenția Domeniilor Statului, care au ca obiect terenurile descrise la art.4 lit.(i), pot solicita prelungirea duratei contractelor de concesiune prin atribuire directă , aflate în desfășurare, cu o perioadă de până la 15 de ani, fără a depăși perioada cumulată de maxim 49 de ani, asumată inițial de părți, prin actul de bază și cea prelungită, cu îndeplinirea condițiilor prevăzute la articolul 20 alin (3¹), (3²), (3³) și (3⁴).

(3) Modificările menționate la alineatul (2) se vor face prin act adițional, la solicitarea beneficiarilor contractelor aflate în desfășurare.

4.7. După articolul 21⁶ se introduce un nou articol numerotat art.21⁷, cu următorul cuprins:

          ”Art. 21⁷. Prin derogare de la prevederile art.312 alin.(1) din Codul Administrativ, cu modificările și completările ulterioare, unitățile de stat de învățământ superior, altele decât cele prevăzute în anexele 1-4 care fac parte integrantă din prezenta lege, care au secții/facultăți cu profil agricol pot primi în concesiune, prin metoda atribuirii directe, suprafețe de teren cu destinație agricolă, din domeniul public sau privat al Statului Român, libere de contract, pentru dezvoltarea unor baze didactice de profil dar nu mai mult de 100 de ha.

          4.8. Terenurile menționate la art.4 alineat (1), litera i) și j) nu pot face obiectul retrocedării, cu excepția celor care constituie vechiul amplasament sau amplasament care a fost stabilit și identificat prin hotărâri judecătorești definitive până la data adoptării prezentului act normativ.

Art.LI. Prin derogare de la prevederile art.92 alineatul (2) litera j) din Legea fondului funciar nr.18/1991, republicată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea l, nr.1 din 05.01.1998, cu modificările și completările ulterioare limita de 50 ha nu se aplică pentru terenurile agricole situate în extravilan, având clasele de calitate a IVa și a Va, pe care se amplasează obiectivele de investiții de interes național specifice producerii de energie electrică din surse regenerabile realizate de către persoanele juridice de drept privat unde Statul sau unitățile administrativ-teritoriale dețin capital majoritar/integral.

          Art.LII. Ordonanța de urgență a Guvernuluinr.171/2022 pentru accelerarea implementării proiectelor de infrastructură finanţate din fonduri externe nerambursabile, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.1193 din 12 decembrie 2022 se modifică și completează după cum urmează:

1. La articolul XII, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:

“(2) În scopul facilitării accesului la fondurile externe nerambursabile în mod descentralizat şi al implementării proiectelor privind infrastructura de interes public local, derulate din aceste fonduri de către unitățile administrativ-teritoriale sau după caz, de către asociații de dezvoltare intercomunitară, prin derogare de la prevederile art. 299 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, ale art.867 din Legea nr.287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de la dispoziţiile art.2 alin (2) şi anexei nr.2 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.107/2002 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale “Apele Române”, aprobată cu modificări prin Legea nr.404/2003, cu modificările şi completările ulterioare, de la prevederile art.25 alin (5) din Legea apelor nr.107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, de la art.11 alin (1) din Legea nr.46/2008 – Codul silvic, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de la art.3 lit.f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr.18/1991, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.86/2014, cu modificările şi completările ulterioare, în temeiul cărora sau prin care s-a instituit un administrator de drept asupra unor terenuri proprietate publică sau privată a statului, precum şi de la orice alte dispoziţii legale speciale, care instituie un astfel de administrator de drept pe perioada și în scopul implementării proiectelor de infrastructură de interes public local anterior menţionate se deleagă unităţilor administrativ-teritoriale/asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară un drept de administrare temporară asupra terenurilor proprietate publică sau privată a statului pe care se implementează proiectul. Durata dreptului de administrare temporară este egală cu durata implementării şi, după caz, cu durata de monitorizare a proiectului iar dreptul de administrare temporară se constituie pe baza unui protocol de delegare încheiat între administratorul de drept şi unităţile administrativ-teritoriale sau, după caz, asociaţiile de dezvoltare intercomunitară, la solicitarea acestora. Dreptul de administrare temporară încetează în toate cazurile la data finalizării implementării, după caz, la data finalizării monitorizării proiectelor de infrastructură de interes public local.

2. La articolul XII după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alin (2¹) cu următorul cuprins:

”(2¹) În scopul facilitării accesului la fondurile externe nerambursabile în mod descentralizat şi al implementării proiectelor privind infrastructura de interes public local indiferent de natura acesteia derulate din aceste fonduri externe nerambursabile de către unitățile administrativ-teritoriale sau după caz, de către asociații de dezvoltare intercomunitară, în cazul terenurilor proprietate publică sau privată a statului prevăzute la art.2 din Legea nr.268/2001 privind privatizarea societăţilor ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului, cu modificările şi completările ulterioare și la art.3 lit.a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr.18/1991, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.86/2014, cu modificările şi completările ulterioare se acordă autorităților publice locale/asociațiilor de dezvoltare intercomunitară, la solicitarea acestora, în mod direct, un drept de superficie cu titlu oneros asupra terenurilor proprietate publică sau privată a statului cu destinație agricolă. Condițiile financiare pentru acordarea dreptului de superficie cu titlu oneros se aprobă de Comitetul de Privatizare Concesionare și Arendare la propunerea Agenției Domeniilor Statului

 

Capitolul VIII – Consolidarea capacității instituționale a Ministerului Finanțelor. Achiziții Publice Centralizate

Art. LIII (1) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se înființează în cadrul Ministerului Finanțelor Direcția Generală Strategie și Revizuire Cheltuieli Publice care are drept obiect de activitate monitorizarea indicatorilor de performanță ai principalilor ordonatori de credite din următoarele domenii de activitate:

1. a) Ministerul Educației împreună cu ordonatorii de credite, instituții publice, din sistemul de învățământ universitar și preuniversitar;
2. b) Ministerul Sănătății, unitățile sanitare publice, institutele de cercetare din subordinea/coordonarea/subordonarea Ministerului Sănătății precum și unitățile sanitare publice din subordinea/coordonarea/autoritatea autorităților publice centrale și locale;
3. c) Ministerul Muncii și Protecției Sociale împreună cu unitățile de asistență și protecție socială aflate în coordonarea/subordonarea/autoritatea Ministerului Muncii și Protecției Sociale precum și unitățile publice de asistență și protecție socială aflate în coordonarea/subordonarea/autoritatea autorităților publice locale;
4. d) autoritățile publice locale/județene;

(2) Monitorizarea indicatorilor de performanță ai ordonatorilor de credite prevăzuți la alin.(1) se va realiza începând cu data de 1 ianuarie 2024. Fiecare ordonator de credite care intră în procedură de monitorizare a indicatorilor de performanță v-a fi notificat în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență;

(3) Indicatorii de performanță monitorizați se stabilesc pe categorii de ordonatori de credite și se aprobă prin ordin al ministrului finanțelor în termen de 120 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I;

(4) Până la data de 1 ianuarie 2025 ordonatorii de credite finanțați din bugetul de stat, bugetul fondului unic de asigurări sociale de sănătate, bugetului asigurărilor sociale, bugetul fondului pentru șomaj, bugetelor locale vor avea activitatea desfășurată monitorizată integral cu ajutorul indicatorilor de performanță;

(5) Ordonatorii de credite prevăzuți la alin.(1) au obligația raportării lunare a indicatorilor de performanță în sistemul informatic pus la dispoziție prin grija Ministerului Finanțelor. Neraportarea indicatorilor de performanță constituie contravenție și se sancționează cu amendă de 10.000 lei care se aplică ordonatorului principal de credite de către inspectorii de specialitate din cadrul Direcției General Inspecție Economico-Financiară;

(6) Direcția Generală Strategie și Revizuire Cheltuieli Publice emite note de conformare pentru ordonatorii de credite ai căror activitate este monitorizată în situația în care sunt înregistrate depășiri cu 20% a mediei indicatorilor de performanță monitorizați;

(7) Direcția Generală Strategie și Revizuire Cheltuieli sesizează Curtea de  Conturi a României ori de câte ori constată depășiri cu 20% ale mediei indicatorilor de performanță monitorizați și dacă este cazul Direcția Generale Inspecție Economico-Financiară;

(8) Curtea de Conturi a României precum și Direcția Generală Economico-Financiară sunt obligate să soluționeze cu celeritate sesizările primite și să organizeze dacă este cazul controale de fond/controale inopinate/misiuni de audit la ordonatorii de credite ai căror indicatori de performanță sunt monitorizați;

(9) Direcția Generală Strategii și Revizuire Cheltuieli Publice emite anual Rapoarte de Monitorizare a Indicatorilor de Performanță pe care le prezintă Guvernului României pentru analiză și aprobare;

(10) În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență Ministerul Finanțelor prezintă Guvernului României pentru aprobare prin hotărâre Regulamentul de Organizare și Funcționare a Direcției Generale Strategii și Revizuire Cheltuieli;

Art. LIV (1) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență obiectul de activitate al Direcției Generale Inspecție Economico-Financiară din cadrul Ministerului Finanțelor se extinde după cum urmează:

1. a) Controlul financiar al procedurilor de achiziție publice precum și a cheltuielilor materiale și servicii, cheltuielilor de protocol, organizare de evenimente, cheltuielilor de investiții precum și altor categorii de cheltuieli efectuate din fondurile publice pentru ordonatorii de credite atât de la nivelul autorităților publice centrale cât și la nivelul autorităților publice locale inclusiv pentru cei aflați în coordonarea/subordonarea acestora;
2. b) Controlul financiar al procedurilor de achiziție publice precum și a cheltuielilor materiale și servicii, cheltuielilor de protocol, organizare de evenimente, cheltuielilor de investiții precum și altor categorii de cheltuieli efectuate din fondurile publice de către regiile autonome, companiile naționale/societățile naționale/societățile comerciale unde statul sau unitățile administrativ teritoriale dețin capital majoritar/integral;
3. c) Controlul financiar al procedurilor de achiziție publice precum și a cheltuielilor materiale și servicii, cheltuielilor de protocol, organizare de evenimente, cheltuielilor de investiții precum și altor categorii de cheltuieli efectuate din fondurile publice de către autoritățile/agențiile/instituțiile publice autonome care funcționează în coordonarea/subordonarea/autoritatea Parlamentului României;

(2) În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului României pentru aprobare prin hotărâre Regulamentul de Organizare și Funcționare al Direcției Generale Inspecție Economico -Financiară;

Art.LV (1) Controlul exercitat potrivit art. LIV, alin.(1) de către Direcția Generală Inspecție Economico-Financiară asupra procedurilor de achiziție publică precum și a cheltuielilor materiale și servicii, cheltuielilor de protocol, organizare de evenimente, cheltuielilor de investiții precum și altor categorii de cheltuieli efectuate din fondurile publice este un control financiar de specialitate al cărui obiect este reglementat prin lege și este exercitat prin intermediul inspectorilor de specialitate încadrați conform legii;

(2) Controlul financiar exercitat de inspectorii de specialitate din cadrul Direcției Generale Inspecție Economico-Financiară se realizează asupra achizițiilor de bunuri și servicii precum și a achizițiilor de lucrări necesare implementării investițiilor, cheltuielilor de protocol, organizare de evenimente, cheltuielilor de investiții precum și altor categorii de cheltuieli efectuate din fondurile publice și vizează care au costuri de achiziție publică sub risc și vizează:

1. a) respectarea procedurilor legale privind achizițiile publice efectuate de autoritățile contractante potrivit legii;
2. b) controlul costurilor de achiziție care depășesc cu 20% media înregistrată pentru codul CPV din care face parte achiziția de bunuri, servicii, echipamente, servicii și lucrări, considerate costuri de achiziție sub risc;
3. c) controlul cheltuielilor de protocol, organizare de evenimente, cheltuielilor de investiții precum și altor categorii de cheltuieli efectuate din fondurile publice;

(3) Pentru stabilirea costului de achiziție publică sub risc prevăzut de alin.(2), lit.b) se utilizează baza de date și informațiile din sistemul electronic business to governement;

(4) Direcția Generală Inspecție Economico-Financiară stabilește procedurile de achiziție publică sub risc pentru categoriile de autorități contractante prevăzute la alin.(1) pe baza unei metodologii de risc elaborată și aprobată prin ordin al ministrului finanțelor în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență;

(5) Metodologia de exercitare a controlului financiar de către Direcția Generală de Inspecție Economico-Financiară, actele de control emise de aceasta se stabilesc prin ordin al ministrului finanțelor aprobat în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență care se publică în Monitorul Oficial Partea I;

(6) Actele emise de inspectorii de specialitate din cadrul Direcției Generale de Inspecție Fiscală sunt acte administrative de autoritate potrivit legii;

(7) Împotriva actelor de control emise de inspectorii de specialitate din cadrul Direcției Generale de Inspecție Economico-Financiară se pot formula contestații în termen de 30 de zile de la data la care actele de control au fost comunicate autorității contractante;

(8) Contestațiile sunt soluționate de către structurile de specialitate din cadrul Ministerului Finanțelor în termen de 30 de zile de la formularea acestora;

(9) Împotriva răspunsului la contestație se poate soluționa plângere la instanța de contencios administrativ în condițiile Legii 554/2004 privind contenciosul administrativ publicată în Monitorul Oficial al României nr.1.154 din 07 decembrie 2004;

(10) Sumele care nu pot fi justificate total sau parțial de către autoritățile contractante de la nivelul ordonatorilor de credite prevăzuți la art. LIV, alin.(1) ca urmare a controlului financiar exercitat de către Direcția Generală Inspecție Economico – Financiară sunt impozitate cu un procent adițional de 20% din valoarea cheltuielilor care depășesc limita de 20% aferentă codului CPV specific pentru procedura de achiziție publică de bunuri, servicii, echipamente, protocol, evenimente și investiții.

(11) În situația constatării unor sume care nu pot fi justificate prin costuri sau prin alte dovezi potrivit alin.(10) conducătorului entităților menționate la art.LIV, alin.(1) i se aplică o sancțiune de 50.000 lei;

Art. LVI (1) Ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale, bugetului fondului unic de asigurări sociale de sănătate, bugetului fondului de șomaj, bugetelor locale pot încheia parteneriate pentru achiziția de bunuri și servicii chiar dacă sunt ordonatori de credite cu surse de finanțare diferite cu condiția ca fiecare dintre aceștia să aibă asigurate credite de angajament respectiv credite bugetare după caz pentru achizițiile de bunuri, servicii sau lucrări care formează obiectul acordului de parteneriat;

(2) Ordonatorii de credite menționați la alin.(1) pot încheia parteneriate pentru achiziția în sistem centralizat de bunuri, produse, servicii și lucrări chiar dacă aceștia au surse de finanțare diferite și se află sub autoritatea/coordonarea/subordonarea unor ordonatori de credite diferiți;

 

Capitolul IX – Dispoziții tranzitorii și finale:

Art. LVII (1) În aplicarea prevederilor prezentei ordonanțe de urgență Curtea de Conturi a României efectuează și organizează misiune de audit potrivit prevederilor legii;

(2) Curtea de Conturi a României prezintă Guvernului României respectiv Parlamentului României un raport privind aplicarea prevederilor prezentei ordonanțe de urgență.

PRIM MINISTRU

ION MARCEL CIOLACU