În data de 7 iunie 2017, SNST a organizat un miting în fața MTS prin care protestam împotriva salarizării deficitare din Sport și Tineret, dar și față de refuzul negocierilor Contractului colectiv de muncă. Am obținut o majorare de 20% la salarii și a fost semnat CCM-ul la nivel de grup de unități în aceeași zi. Mai jos întreaga poveste, așa cum a prezentat-o colegul nostru Costi Ciută / DJST Vrancea.
Legea 152/2017 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare. În vigoare de la 30 iunie 2017. Emitent: Parlamentul:
“(2)De la data intrării în vigoare a prezentei legi se majorează cu 20% cuantumul brut al salariilor de bază pentru următoarele categorii de personal: c)personalul din unităţile care funcţionează în subordinea Ministerului Tineretului şi Sportului;”
“Plecăm miercuri, 7 iunie, cu un microbuz, spre Bucuresti, împreună cu colegii mei sa pichetăm Ministerul Tineretului si Sportului pentru a arata că în decursul ultimului deceniu aproape, am fost ignorați ca și categorie de salariați în timp ce majoritatea lucrătorilor din sistemul bugetar au primit majorări salariale, in unele cazuri mai mult decât consistente, precum și alte drepturi.
.
Aveam în minte vorbele spuse de colegii care nu au vrut să participe alături de noi “…și dacă vin, ce? Parcă se schimbă ceva? Cu mine sau fără mine, tot aia e!”
Mă gândeam că, fiind prima acțiune de protest organizată de tânărul nostru sindicat, la nivel național, lucrurile nu vor merge așa cum ar trebui și aveam inima strânsă. Oare vor veni mulți colegi din țară, oare vom putea produce o impresie în spațiul public așa încât ecoul impactului generat sa fie receptat de către cei care ne conduc, într-un fel, destinele, sperând astfel ca pe viitor situația noastră să se schimbe în sens pozitiv?
.
Am ajuns și am manifestat degajați, într-un mod oarecum gălăgios, dar pașnic. A urmat un moment de tensiune când am fost invitați de catre domnul Ministru Dunca la negocieri, impunându-ni-se pentru aceasta un număr foarte restrâns de reprezentanți din partea sindicatului. Poziția consilierului personal al ministrului în legătură cu nr. de reprezentanti a fost inflexibilă o perioada și aveam de gând să refuzăm invitația. Era vorba de raportul de forțe în cadrul negocierii și ne făceam socoteala că, dacă ministrul “joacă acasă” și are și sprijinul staff-ului din minister iar noi suntem “în deplasare”, ar trebui să echilibrăm raportul de forțe prin număr. Această tensiune creată mi-a format deja impresia că întâlnirea cu dl. Ministru Dunca va fi una scurtă, dură și tensionată. Ceva însă, în sinea mea, îmi spunea că va fi totuși bine, stiind că în familia dumnealui a fost un sindicalist cunoscut și că, poate, acest fapt poate fi fructificat ca și avantaj pentru noi.
.
Apoi, am ajuns fata în față cu dl. ministru și cu staff-ului ministerului. “Cine sunteti dumneavoastră și ce vreți?” La aceasta întrebare frontală i-am expus doleanțele noastre referitoare la tergiversarea încheierii acordului colectiv și a contractului colectiv de muncă, la nivelul foarte scăzut de salarizare în raport cu altele categorii de salariați din domeniul bugetar, la faptul că aproape 70 la sută dintre salariații noștri au salariul minim pe economie, că de același salariu minim pe economie beneficiază atât un salariat fără vechime și fără studii la fel ca și un salariat cu studii superioare și cu vechime, că dorim o majorare imediată de salarii de minim 25 la sută, etc. Pe scurt, i-am spus domnului Ministru că am venit din țară”să vă ajutăm ca să ne ajutați!” Apoi…apoi, totul a început să decurgă “mănușă”.
.
Energic, pragmatic și hotărât, dl. Ministru Dunca ne-a spus că unele rezolvări le găsim la minister, iar altele și cele mai sensibile, referitoare la salarizare, nu sunt direct la îndemâna dumnealui, dar că știe foarte bine situația noastră și încearcă să le rezolve.
Contractul colectiv de munca era “tergiversat” din motive care țin de birocrație, dar a fost agreat și semnat în aceeasi zi.
.
În cursul discuțiilor, domnul ministru și-a cerut scuze spunându-ne că trebuie să ajungă la Parlament. Eram mulțumiți, în parte, că măcar am rezolvat problema Contractului colectiv de muncă si că situația din stradă va fi oarecum detensionată. Cât despre salarizare…
.
…am primit apoi informația că noi, cei din delegația participantă la negocieri, la Minister, suntem invitați la Parlament. Surprinzător, dar este de bine, mi-am zis! …Am discutat deschis despre problemele din sistem… Discutia s-a întins destul de mult și nu a fost ocolită nici problema salarizării. Cu promisiunea majorării salariilor noastre cu un procent de 20 la sută în tolba, am plecat către colegii mei care au primit vestea cea mare.
…
Îi mulțumesc domnului Chifu și colegilor dumnealui de la PubliSind și de la BNS pentru susținerea consistentă și profesionistă.
Nu în ultimul rând, le mulțumesc colegilor din țară care au participat la mișcarea sindicală din data de 7 iunie și care ne-au susținut în mod gălăgios din stradă, în timpul negocierii; le mulțumesc colegilor mei din DJST Vrancea care m-au așteptat aproape o zi întreagă, lângă un microbuz, flămânzi dar plini de speranță!
Plecăm într-o dimineață de 7 iunie, îngândurat, să protestez în capitală… Sursa: Facebook / https://www.facebook.com/costi.ciuta/posts/1500072646698206
.
Foto: Protest 7 iunie 2017, la MTS
